Maria Pop Timaru – MU-MA
Aiurart, Bucureşti, până pe 22 iunie (foto 1, 2)
Istoria recentă ne aduce o premieră: poezia şi arta se (re)impresionează reciproc. O galerie dedicată tinerilor artişti în special, curentelor noi, experimentelor, AIURART, a primit o vizită din lumea selectă a poeziei: Ana Blandina a vizitat expoziţia MU-MA a sculptoriţei Maria Pop Timaru şi aşa s-a născut o premieră:
“Este pentru prima oară când scriu despre o expoziţie de artă, şi încă despre una aparţinând unui artist dintr-o generaţie care mă intimidează, pentru că nu sunt sigură că îi înţeleg corect definiţia.
Dacă scriu despre sculpturile şi obiectele Mariei Pop Timaru o fac pentru că mă impresionează expresivitatea lor ieşită din comun şi, mai ales, obţinută dintr-un amestec aproape straniu de sensibilitate şi ironie, de duioşie şi umor, de lumină eclatantă şi amărăciune travestită de-a dreptul masochist. Este ca şi cum fiecare calitate ar avea grijă să se ascundă în spatele alteia de sens contrar, ca un zâmbet ascuns sub un rictus care îl face mai convingător. Atâtea calităţi cărora nu le lipseşte decât timpul care să le confirme...” Ana Blandiana
Horia Bojin - Metamorfoze
Calpe Gallery, Timişoara, până pe 06 iulie 2013 (foto 3, 4)
Horia Bojin e născut în ’69 şi chiar în ’90 a intrat la Universitatea de Arte. Îi place să cioplească lemnul, să spargă piatra, să modeleze bronzul şi fierul. Apoi le combină pentru ceva monumental. Sau poveşti: „În urma experienţelor trăite, a cărţilor citite, a viselor şi a gândurilor, am materializat nişte poveşti în lemn şi le-am împachetat în piele, pentru a le impărtăşi şi altora…”
Până la urmă şi cel mai important, este un sculptor pe care Timişoara îl iubeşte: „Horia Bojin, ca persoană, e masiv. Barba e piraterească. Privirea e piraterească. Strângerea mâinii e de urs. E genul de om pe care, dacă-l întrebi cât e ceasul, îţi spune : Te avertizez că e patru şi zece.
Deşi persoana sa e discretă, Horia Bojin e, cu toate acestea, bine cunoscut timişorenilor.
O lucrare în parcul Triade, şi una în parcul ArTuborg, la intrarea în Parcul Copiilor, piatră brută împachetată în metal, ambele cu o anume tentă ludică, apoi Pâinea grea din Piaţa Unirii şi Dialog, o lucrare în andezit, meditativă, arhaică şi spiritualizată, în Piaţa 700, sunt prezenţele lui Horia Bojin în cetate. Trecem zilnic pe lângă el. Îl cunoaştem mai bine decât credem. Ne e mai familiar decât credem.
Lucrările sale de sculptură monumentală sunt răspândite în Timişoara şi în ţară. Expoziţia de faţă doreşte să prezinte şi celelalte lucrări ale sale, mai puţin cunoscute publicului.
Ochiul grăbit al omului din societatea de consum trebuie călăuzit ca să privească lucrările lui Horia Bojin” - Dan Ungureanu.
Petruţ Călinescu – Mândrie şi Beton
Piano Cazola Gallery, Cluj, până pe 16 iunie 2013 (foto 5)
Proiect fotografic
Poiectul fotografic „Mândrie şi Beton” a documentat timp de trei ani transformările recente petrecute în satele tradiţionale, în mod special în cele din Ţara Oaşului şi Maramureş, în urma masivei plecări la muncă în străinătate. Poleită în inox şi îngropată în betoane, lumea cea nouă construită ca semn al succesului „de afară” înghite fără martori căsuţele de lemn şi ultimii bătrâni rămaşi acasă.
„Mândrie şi beton” este o expoziţie foto despre tranziţia satului tradiţional de la casa fără nici un cui, la vila fără nici o şipcă de lemn, şi despre dualitatea oşanului şi a maramureşanului care la Paris trăiesc o viaţă de privaţiuni şi sacrificii, iar acasă afişează prosperitate şi lux.
Desfăşurat între 2009 şi 2012, proiectul a fost expus şi publicat în Marea Britanie, Germania, SUA, Franţa, China şi România.
Petruţ Călinescu este un fotograf român independent, licenţiat în Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. A lucrat pentru principalele cotidiane din România ca fotograf, iar astăzi este reprezentat de agenţia londoneză Panos Pictures.
Fotografiile lui au fost publicate în National Geographic, Esquire, New York Times, Courrier International, The Times, Business Week, Paris Match, Financial Times.
Printre premiile naţionale şi internaţionale câştigate de-a lungul timpului se numără – Fotografia Anului, acordat de Clubul Român de Presă; Fotograful Anului, acordat de Asociaţia Fotografilor de Presă; Award of Excellence acordat de Picture of the Year (USA); Humanity Award, Hpa/Unesco, China.
Marcel Lupşe – Ierburi de leac
Casa Artelor de la Palatele Brâncoveneşti, până pe 2 iulie (foto 6)
„Încercând să configurăm o poetică a picturii lui Marcel Lupşe, dacă ea există, atunci desenul, care trebuie să se înfiripe, trebuie să ştim că nu este, nu vrea şi nu poate să fie polemic. Ideea lui de cunoaştere, în «orizonturi» ierarhice accesibile unei minţi şi inimi libere, conţine un accent marcat pe ezoteric şi iniţiatic. Trebuie folosit pentru a surprinde acest tip de inteligenţă emoţională, cuvântul mărturisire. ş…ţ Marcel Lupşe îşi aplică inteligenţa emoţională în aşa fel încât să reuşească să compună imagini nemediat” - Oliv Mircea
Marcel Lupşe s-a născut în 1954 la Dej. Trăieşte şi lucrează la Bistriţa. Este absolvent al Institutului de Arte Plastice din Cluj, clasa prof Vasile Crişan şi Doctor în Arte Plastice la Universitatea de Arte şi Design Cluj. Din 1989 membru UAPR. Are peste 25 de expoziţii personale şi a participat la numeroase expoziţii internationale, cum ar fi, de exemplu (selectiv), 2007- Bienala internaţională de arte plastice, Galeriile Delta, Arad; 2001 – Zielona Gora, Polonia; 1999 – „8 Artişti plastici contemporani”, Centrul Cultural Român, Budapesta, Ungaria; 1999 – „6 Artişti plastici români”, Caracas, Venezuela; 1993 – Besançon, Franţa; 1990 – Expoziţia Internaţională de Miniatură, Toronto, Canada etc.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
