Ziarul de Duminică

Funcţionarii parlamentari (VI). Infracţiuni şi pedepse

Funcţionarii parlamentari (VI). Infracţiuni şi pedepse
20.05.2010, 16:02 33
Concediileşi informarea mass-media
Funcţionarii aveaudreptul la 60 de zile de concediu, care nu se acordau insă intimpul desfăşurării sesiunilor parlamentare. Erau admise şiconcediile medicale, dar neserioşii puteau fi depistaţi cuuşurinţă, intrucât Preşedintele putea controla starea de sănătate aacestora. Se mai acordau invoiri de până la zece zile intr-o lunăde către Secretarul general şi de trei zile de către Preşedinte.Dacă funcţionarul intârzia peste invoirea acordată, urma sancţiuneadisciplinară şi reţinerea retribuţiei pentru timpul in care nu alucrat. Prezenţa se realiza prin semnarea la venire şi la plecareintr-un registru. Nu erau admise intârzieri. La ora la care incepeaactivitatea, directorii serviciilor inchideau registrele deprezenţă şi prezentau rapoarte Secretarului general, dacă constataucă existau funcţionari chiulangii. Nu era permisă staţionareafuncţionarilor in sala de şedinţe decât strict in interes deserviciu. Fără acordul Preşedintelui, mass-media nu puteau săprimească actele sau documentele cu care lucrau funcţionarii, orialte informaţii care priveau lucrările legislativului sauactivitatea comisiilor parlamentare. Salariaţii celor două camerenu puteau publica articole in presă prin care să critice atitudineaPreşedintelui, miniştrilor, parlamentarilor sau să intre inpolemică politică.
Sancţionarea abaterilor
Dacă se constatauneglijenţe in activitatea unui funcţionar (insubordonare,intârzieri repetate şi nejustificate, incorectitudine in lucrări),acestuia i se cerea să prezinte o declaraţie scrisă, in caretrebuia să-şi exprime punctul de vedere. Cei care decideau gradulde culpă al salariatului (preşedintele, secretarul general şichestorii) aveau de ales intre mustrare, tăierea salariului de la15 la 60 de zile, suspendarea din activitate pe timp de şase luni,destituirea din funcţie sau pur şi simpludisponibilizarea.
Suspendarea dinactivitate intervenea in momentul in care unui funcţionar i seintenta un proces pentru o crimă sau un delict penal. Condamnareaaducea cu sine şi destituirea, iar in cazul achitării Biroulpermanent trebuia să decidă dacă reprimirea fostului inculpat eraoportună. Pentru ruperea sigiliilor, sustragere de acte, ascunderesau desfiinţare de documente, preşedintele il trimiterea injudecată pe vinovat, insă pentru a constata dacă delictul comis afost real, cazul se cerceta de o comisie. Presupusul vinovat puteasă se folosească in apărarea sa de pledoaria unuia dintre colegi,care trebuia să fie egal in grad cu el. Judecata cazului se realizain şedinţă secretă. Decizia de mustrare sau reţinere din salariu setrecea intr-un registru special şi in fişa personală afuncţionarului. Pentru destituire, suspendare sau disponibilizare,decizia se trecea in registrul special şi se publica şi inMonitorul Oficial, in ultimul caz fără a se specificamotivele acesteia. Funcţionarii destituiţi nu mai aveau dreptul dea ocupa vreo funcţie in cadrul Parlamentului. In caz dedisponibilizare, salariatul putea fi reprimit in serviciu, dar lacel puţin trei ani de la pronunţarea pedepsei şi numai dacă existaun loc vacant. Mustrările şi reţinerile din salariu erau şterse dinregistrul special şi din fişa personală a angajatului dacă acestanu mai realiza o altă abatere timp de patru ani. Dacă un funcţionaravea in cursul unui an reţineri din salariu echivalente cu sumasalariului pe şase luni, urma disponibilizarea acestuia. El puteafi reprimit in serviciu după cel puţin doi ani, dar numai dacăexista un post vacant.
Pedepsele care seaplicau uşierilor constau şi in consemnarea la locul de muncă, darnu mai mult de cinci zile. Cu bune şi rele, viaţa funcţionarilorparlamentari a mers inainte, fără ca deficienţele din activitateaacestora să fie cunoscute publicului larg, din cauza discreţieiimpuse de Regulament.

CATALIN PETRUTFUDULU (n. 15.09.1973). Doctor in istorie al Universitatiidin Bucuresti (2006). A colaborat sau colaboreaza la revisteleAngvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document, MagazinIstoric, Historia (redactor in perioada 2002-2004), DosareleHistoria (redactor-sef in perioada 2002-2004), DosareleIstoriei, Monumentul, Sangidava si Valahica, Ziarulde Duminica, insumand peste 250 de articole, publicate inperiodice si volume colective, si peste 20 de comunicari la sesiunide comunicari stiintifice.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO