Desigur că nu este vreo ruptură intre lupta Italiei la CEDOpentru păstrarea crucifixelor din şcoli şi interzicerea văluluiislamic in câteva ţări europene. Aşa cum am arătat şi acum osăptămână, când am vorbit despre vălul islamic, atitudinea cu caresunt abordate aceste chestiuni este departe de a fi cea maiinţeleaptă, cu atât mai puţin are de-a face cu homo religiosuseuropaeus.
Mai nou - premieră in diplomaţia românească, fapt datorat,evident, rafinatului teolog Teodor Baconsky aflat in fruntea MAE -România se alătură Italiei in recursul impotriva sentinţei CEDO deeliminare a crucifixelor din şcoli. Agenţia catolică Zenit apublicat recent un articol dedicat problematicii simbolurilorreligioase, cu titlul "In privinţa Crucifixului, 10 state susţinItalia in faţa Tribunalului European". "Pentru prima dată inistoria CEDO, 10 state, intre care şi Rusia, s-au declarat "amicuscuriae", pentru a susţine Italia in recursul contra sentinţeiCurţii, prin care se interzicea expunerea crucifixului in auleleşcolilor publice", precizează ZENIT.
CEDO urmează să ia o decizie in 30 iunie după ce a comunicat in1 iunie 2010 la European Centre for Law and Justice lista statelorcare s-au alăturat Italiei: Armenia, Bulgaria, Cipru, Grecia,Lituania, Malta, Monaco, San Marino, România şi Federaţia Rusă.Aceste 10 state, care fac parte din cele 47 de naţiuni membre aleConsiliului Europei, au solicitat in mod formal să se poatăprezenta ca parte terţă in cadrul procesului şi să poată susţineoficial, la CEDO, observaţii scrise şi orale. Dar presa din Românianu prea a fost sensibilă la cele de mai sus…
Putem observa la o analiză rapidă că aliaţii Italiei nu suntmarile ţări din Europa, membre UE. In schimb, intre ţărileConsiliului Europei regăsim alături de Italia cinci ţări ortodoxe(Bulgaria, Cipru, Grecia, România, Federaţia Rusă) - şi niciArmenia nu este catolică -, fapt deja semnificativ. Celelalte suntţări foarte mici ca populaţie, care au şi o relaţie geo-politicăspecială cu Italia (Malta, Monaco, San Marino), şi care, alături deLituania, constituie, iată, singura "contrabalansare" catolică lagrupul ortodocşilor. Deocamdată, Polonia, Spania - adesea maicatolice decât papa -, nu se prea aud...
Situaţia in discuţie este o hârtie de turnesol cu multiplesemnificaţii. Care va fi rolul ortodoxiei in Europa de aici inainteşi in ce măsură politica externă este şi poate fi influenţată deorientarea religioasă a populaţiei majoritare - sunt doar câtevaintrebări la care merită meditat cu seriozitate.
Tot agentia catolică ZENIT arată că Guvernul italian "face toatedemersurile posibile" pentru a obţine anularea sentinţei din 3noiembrie 2009. In acelaşi timp un număr de 12 ONG-uri au fostadmise la CEDO tot ca parte terţă. Ca să fim oneşti, trebuieprecizat că şi alte state europene, printre care Austria şiPolonia, care din motive interne nu s-au putut constitui "parteterţă", au declarat public susţinerea simbolurilor religioase şi cărefuză a le inlătura din spaţiile şcolilor.
"Este vorba de un precedent important pentru CEDO, deoarecestatele membre intervin de obicei doar când o sentinţă afectează uncetăţean propriu. Chestiunea Crucifixului este şi ea unică şi fărăprecedent: 10 state au decis să explice CEDO care este limitacapacităţii sale de a crea noi drepturi, impotriva voinţei statelormembre. In această decizie trebuie să vedem o contrabalansare aputerii Curţii", a precizat pentru ZENIT Gregor Puppinck, directoral European Centre for Law and Justice.
Decizia CEDO din 3 noiembrie 2009 ajunsese la concluzia că prinafişarea Crucifixului se viola articolul 2 al Protocolului nr. 1(Dreptul la educaţie), ca şi articolul 9 (Libertateareligioasă) din Convenţie. Această decizie a fost fermcriticată de foarte multă lume, inclusiv de experţi. Unii auconsiderat-o "incerare de impunere a laicismului", in timp ceConvenţia Europeană a Drepturilor Omului nu prevede că statul este"obligat la neutralitate confesională in cadrul educaţiei publiceobligatorii" sau in orice alt sector public. Realitateademonstrează, arată ZENIT, că numeroase state membre aleConsiliului Europei sunt state confesionale, in sensul că au oreligie oficială şi vorbesc de Dumnezeu in legile şi constituţiileproprii.
…Fără doar şi poate, respectul pentru un simbol religiospresupune o abordare non-fanatică de ambele părţi - şi oficiali, şicredincioşi (acolo unde oficialii nu cred in cele sfinte). Iată dece au fost voci care au considerat că numai dinlăuntru se vor puteadiminua excesele islamului. Cu condiţia ca populaţia respectivă săle şi considere ca atare. Este motivul pentru care susţineam acum osăptămână că măcar la nivel de convieţuire cu musulmanii, Româniaeste un bun exemplu, nu este cazul să mergem pe urma Belgiei şi săinterzicem - stupid şi ieftin - purtarea vălului. Nu mai departe deacum câteva zile, muftiul de Constanţa, Iusuf Murat, declararelaxat că, in ceea ce priveşte familia sa, este la latitudineasoţiei să poarte sau nu vălul. Iar aceasta a ales să nu-lpoarte.
Oare când vor invăţa occidentalii cum funcţionează legea numitătentaţia fructului oprit?
MARIUS VASILEANU (n. 14 apr. 1964 la GuraHumorului, Bucovina) are o licenţă in filosofie (UniversitateaBucureşti) şi un master in antropologia spaţiului sacru(Universitatea de Arhitectură ''Ion Mincu''). Este doctorand alUniversităţii Bucureşti, Facultatea de Litere, cu o temăinterdisciplinară in care continuă studiile de antropologie areligiei. A fost director al Editurii Muzicale şi profesor deistorie a religiilor in invăţământul preuniversitar. A susţinut obogată activitate in presă: studii, articole, eseuri, recenzii,proză scurtă, editoriale, interviuri - in jurnale, revisteculturale şi cu profil spiritual -, producator şi realizator deemisiuni radio, numeroase colaborări la principalele televiziunicentrale. In ultimii ani a fost editorialist şi editor coordonator(departamentul cultură-religie) la ziarul ''Adevărul'' siredactor-şef al revistei ''Adevărul literar şi artistic''; ulteriora fost senior editor la agenţia de presă ''NewsIn'', coordonânddepartamentele de cultură-religie şi media-publicitate. Actualmentesemnează o rubrică săptămânală in suplimentul ''Aldine'' alziarului ''România liberă'' şi predă istoria religiilor laUniversitatea Bucureşti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
