O istorie care inca se scrie. Si din care putem trage invataminte acum, in timp real. Un prieten bun care traieste in America mi-a spus: "Sistemul asta a condus, in final, la adormirea vigilentei umane". Da, este o tampenie, de exemplu, sa-ti iei pe credit un mic device care sa te ajute sa nu-ti mai obosesti mana pe mouse cand lucrezi la computer. Nu stiati ca exista? Exista! Asa cum exista, desigur, si creditul pentru orice.
Domnul Samuel Whybrow, seful Institutului de Stiinte Neurologice si Comportamentale Semel de la UCLA, a enuntat - argumentat - o teorie pe cat de indreptatita, pe atat de tulburatoare.
DE FAPT, OMUL ESTE INCAPABIL, DIN PUNCT DE VEDERE BIOLOGIC, SA TRAIASCA VISUL AMERICAN.
Prima incompatibilitate care sare in ochi - aceasta "beautiful evidence" de bun-simt (ca sa-l parafrazam pe Edward Tufte, unul dintre cei mai mari teoreticieni ai designului informational) - este aceea dintre "a trai" la modul real "un vis". Si pentru ca, de fapt, asta este imposibil, atunci acest vis trebuia sa capete o forma tangibila.
"Am fost invatati", zice Whybrow, "ca fericirea va veni la capatul unui drum material, dupa o acumulare de bunuri materiale pe care am fost manipulati sa le dorim". Titlul cartii sale - American Mania: When More Is Not Enough - spune aproape tot.
Tendintele comportamentale umane primare, produse de milioane de ani de evolutie condusa de saracie, nu se mai potrivesc deloc cu lumea moderna pe care am construit-o. In acest context, sistemul nostru nervos bazat pe recompensa cu dopamina a devenit dependent de gratificatia imediata. Asta a dus la distrugerea balantei naturale dintre viitor si trecut.
Ne indopam cu "junk-food" bogata in colesterol si E-uri si folosim carti de credit pentru a achizitiona bunuri pe care, de fapt, in mod normal, nu ni le-am putea permite. Si apoi, epuizati de munca, nedormiti si haituiti, ne imbolnavim de anxietate si depresie.
Ajungem la acea anestezica adormire a vigilentei. In mod real, creditul inseamna ca te bagi sclav la o utopie, de vreme ce, dupa ce ai cumparat tot ce iti doreai - IPOTECDU-TI VIITORUL - descoperi ca NU ASTA ESTE, DE FAPT, FERICIREA.
Pietele si-au depasit de mult originile agrare si nu ne mai limiteaza deloc excesele, ci dimpotriva, le incurajeaza. Asta suna cam asa: "consuma din ce in ce mai mult, ca sa pot da credit si altuia care sa consume si el din ce in ce mai mult".
"Creierul instinctual este cu mult inaintea celui intelectual", enunta Whybrow din nou o "beautiful evidence" (un fapt, o certitdine), "iar cartile de credit promit ca poti avea acum ceea ce vrei, platind insa mai tarziu". Astfel cumparaturile au devenit o placere, in sens biologic - si placerea recompensei imediate (bunul luat imediat, desi neplatit) anihileaza fals amenintarea datei de scadenta.
"Ne putem gandi la functionarea pietelor financiare de azi in acelasi fel in care oamenii si-au ipotecat viitorul - cu diferenta ca pietele au finantat asta cu banii altora." Adica cu bani virtuali, de fapt.
Care ar fi solutiile? Ele exista, desi nu sunt usor de explicat si sunt inca si mai greu de aplicat, spune Whybrow. Una dintre ele mi-a atras in mod deosebit atentia.
"Oamenii ar putea sa-si invete copiii sa traiasca modest si sa-si identifice corect nevoile." Aoleu...
Asta se numeste adecvare. La viata ta, in care trebuie sa afli ce cauti, ca sa o cunosti. Lipsa acestei chestii se numeste inadecvare. Ma bucur enorm ca formele goale pe care le-am importat ca imbecilii din Occident si-au demonstrat ineficienta tocmai... in Occident. Ca iata, se demonstreaza ca fiinta umana nu este construita biologic sa fie adecvata "visului american".
Si nu, nu se poate sa dai "restart", ca la computer, sistemului care a generat acest "vis". Este nevoie de alt sistem de operare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
