Romanii sunt impartiti antagonic in ceea ce priveste terapiilealternative: unii cred cu sfintenie in absolut orice panaceu - cucat mai neasteptat, cu atat mai verosimil! -, ceilalti considera catot ceea ce iese din "litera legii" este o escrocherie.
Mai intai, ar trebui sa ne punem la intrebarea "alternative lace?" Raspunsul cel mai exact este: la medicina de dispensar. Putetisa-i spuneti alopata, daca vreti, dar in realitate e ceva mai putinsi ceva mult decat asta: o combinatie intre ce se invata la scoala,experienta personala, traditii de origine incerta si axiome dincategoria "asa se face". Uneori, dar in mica masura, se mai adauga"ce-am mai citit despre subiect in cei 30 de ani de cand amterminat facultatea".
Alternativele fac parte din trei categorii. Unele suntconsacrate de zeci, sute sau chiar mii de ani: acupunctura,medicina ayurveda, homeopatia, presopunctura, diferite forme demedicina naturista, masaj, dieta, exercitii fizice.
A doua categorie include felurite experimente personale ale unor"vindecatori". In urma cu ani, pe la Ploiesti, era o femeie carepromitea sa vindece cancerul cu mere murate in petrol. Probabilpentru ca regiunea e petrolifera - daca traia pe Valea Jiului sigurinventa ceva pe baza de carbuni. Partea dramatica e ca veneau la eaoameni din toate colturile tarii, disperati ca nu si-au gasitsalvarea in medicina clasica. Nu-i vorba ca, azi, daca dati ocautare dupa "cancer petrol" gasiti peste 36.000 de linkuri. Inunele se face vorbire despre terapiile anticancerigene cu petroldistilat (care trebuie baut, da!), in altele despre cancerelecauzate de petrol...
Inventiile personale, nesupuse unui studiu stiintific, suntpretextul - dar nu si justificarea - pentru care covarsitoareamajoritate a medicilor alopati resping in corpore tot ceea ce iesedin uzanta lor, punand pe picor de egalitate homeopatia cuvindecarea prin pipairea pozei pacientului.
Dar exista si a treia categorie de abordari medicale care, lanoi, in Romania, pot fi considerate drept alternative, de vreme cenu fac parte din "pachetul" de baza: diagnozele si tratamentelebazate pe aparatele hi-tech. Am intalnit mai multe cazuri in carein spitale exista asemenea aparatura, dar fie nu (prea) estefolosita, pentru ca nimeni din incinta nu (prea) stie cum, fie estefolosita la plesneala. In particular, am intalnit si situatii incare un verdict dur, cu severe implicatii, era formulat din cauzaunei probleme de... traducere! O tanara doctorita ne-a anuntat ca,in cazul viitorului nostru copil, rezultatele testelor de sindromDown se situeaza deasupra limitelor de risc. Va las sa va imaginatisentimentele care ne-au cuprins... Am cerut rezultatul printat decalculator, in urma rularii unui program "pe care il avem decurand, nu prea l-am folosit, dar o sa-l rog pe baiatul de lacalculatoare, e un tip foarte simpatic, o sa vedeti". Pe listingerau o multime de texte (inclusiv cel in care se preciza ca nu estevorba de un diagnostic, ci de un rezultat statistic), un grafic sio concluzie: "below the limit of risk". Below - deasupra. In unelevariante de engleza. Va las din nou sa va imaginati sentimentelecare ne-au cuprins, inclusiv fata de doctorita...
Dincolo de aberatiile punctuale, ramane problema de fond: lainceput de mileniu trei, a nu lua in calcul toate modalitatile princare poti ajuta, medical, oamenii, nu mai este doar o dovada decultura profesionala precara, de incremenire in proiect si deorgoliu, dar chiar un grav pacat. 40% dintre francezi apeleaza lahomeopatie si, ceea ce e si mai important, 39% dintre alopati orecomanda! In Marea Britanie homeopatia nu e atat de populara, dar42% dintre medici o iau in calcul si, tineti-va bine, 80% dintreproaspetii absolventi de Medicina vor sa urmeze cursuri dehomeopatie, acupunctura sau hipnoza!
Incercati, va rog, sa-l intrebati pe medicul dumneavoastra defamilie: "Dar daca as incerca si un tratament homeopat?" Si vedeticum reactioneaza...
Tudor Calin Zarojanu (n.1956) a absolvit sectiade Informatica a Facultatii de Matematica, Universitatea Bucuresti,cu lucrarea de licenta "O privire matematica asupra piesei «Romeosi Julieta»", publicata ulterior de Editura Academiei. A lucrat 12ani in informatica, pe toate sistemele de calcul si in toatetipurile de limbaje de programare. Din 1992 lucreaza in presa:cotidian, saptamanal, lunar, agentie de stiri, radio, TV. A debutateditorial cu volmul de proza scurta "Viata ca troleibuz" (1992,Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut), urmat de biografia"Viata lui Corneliu Coposu" (1996, editia a doua 2005), romanele"Reluare cu incetinitorul" (1997) si "Sfarsitul lumii" (2005),culegerea de proza scurta "Copiii asfaltului" (2007). In prezentlucreaza in TVR, fiind realizatorul talkshow-ului "In spateleusilor deschise", si este colaborator permanent al Ziarului deDuminica, al revistei Flacara si al Radio RomaniaCultural.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
