Până să reuşească o înţeleaptă alternanţă la putere întreliberali şi conservatori, Carol, dezamăgit de viaţa politicăbucureşteană, s-a aflat la un pas de a abdica în urma conspiraţieirepublicane din 1870 de la Ploieşti, condusă deCandiano-Popescu.
Un prim moment de glorie l-a cunoscut principele Carol ca urmare arolului politic şi militar determinant jucat atât pe frontul de laPlevna, cât şi în cancelaria domnească, pe timpul Războiului deIndependenţă din 1877-1878. A urmat proclamarea României dreptregat şi a lui Carol I şi a urmaşilor săi drept rege la 14 martie1881, fapt ce a conferit ţării un nou prestigiu în arenamonarhiilor europene. Modernizările structurilor economice,politice şi militare ale ţării susţinute de Carol I nu au pututîmpiedica izbucnirea unor violente răscoale ţărăneşti în 1888 şi1907 (reprimate în forţă prin intervenţia armatei), generate nunumai de sărăcie, ci şi de puternice anacronisme sociale încănerezolvate, care au pătat domnia primului rege al României.
Carol I a împins România spre o alianţă cu Puterile Centrale nudoar datorită ascendenţei sale de sânge şi formării sale ca ofiţerprusac, ci şi pentru că a fost convins că ţării îi va fi mai binedacă se va afla alături de cei puternici şi viitori învingători,semnând astfel, în secret, la Viena, în 1883, Tratatul de alianţăromâno-austro-ungar, la care a aderat imediat şi Germania. În 1906,serbările fastuoase la 40 de ani de domnie a regelui Carol I aufost deosebite nu numai în Bucureşti (unde s-a născut astfel ParculCarol), ci şi în ţară, exprimând noul stadiu de evoluţie la careajunsese regatul român.
Conflictele balcanice din 1912-1913 i-au prilejuit lui Carol Ireafirmarea unei politici înţelepte şi benefice pentru regatulromân care, fără să se tragă un cartuş, a obţinut nu doar câştiguriteritoriale, ci şi o poziţie de lider regional. Totuşi, Carol I nua putut depăşi limitele originilor sale prusace atunci când, ladeclanşarea Primului Război Mondial pe 15 iulie 1914, a încercat -în Consiliul de coroană din 21 iulie 1914 desfăşurat în CastelulPeleş - să atragă ţara în luptă de partea Puterilor Centrale,neînţelegând supremaţia idealului naţional de unire şisensibilitatea deosebită a chestiunii transilvane.
La scurt timp, regele Carol I a murit trist, după 46 de ani dedomnie, dar a încuviinţat cu puţin timp înainte semnarea unui acordsecret cu Rusia, una dintre puterile Antantei care recunoşteaudrepturile româneşti asupra teritoriilor locuite de români înAustro-Ungaria.
CALIN HENTEA (n. 2 mai 1958), inginerpolitehnist (1983) [i doctor (Magna cum Laude) în [tiin]e militare,a fost ofi]er în cadrul M.Ap.N. (1986-2008), lucrând ca jurnalistmilitar de televiziune si presa scrisa si apoi ca ofiter specialistîn operatii psihologice în cadrul NATO. A efectuat misiuni NATO înKosovo si Afganistan. A publicat mai multe volume desprepropaganda, razboi mediatic si istorie militara în România siStatele Unite. Din 2008 este colaborator al "Ziarului de Duminica"si revistei "Flacara".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
