Haiducul, ca personaj cinematografic, s-a dovedita fi un foarte profitabil ingredient pentru domolirea spirituluigregar, fie acesta anglo-saxon (vezi "Robin Hood" sau "Zorro"), fiemioritic (vezi "Şaptecai" sau "Iancu Jianu"). In fond, este vorbadespre revanşa livrescă a spiritului justiţiar al omului de rând,care oricând se dă in vânt după o zeflemea la adresaoficialităţilor, mai ales dacă povestea este palpitantă şi conţineun ingredient erotic cât mai delicios. Rezultă astfel o reţetăinfailibilă pentru a fi digerată de marele ecran spre deliciulpopular şi creşterea exponenţială a numărului de bilete rupte laintrare. Cinematograful românesc de odinioară ca şi cel mai deunăzinu a făcut excepţie.
In primul an al Marii Crizeinterbelice, un regizor debutant, Horia Igiroşanu (1896-1960) lansadouă noi proiecte (incă mute) deschizătoare de gen pe malurileDâmboviţei, unde se consumau indeobşte producţii hollywoodiene:"Iancu Jianu", cu premiera pe 3 martie 1929 la cinema Eforie, şi"Haiducii", cu premiera pe 30 decembrie 1929 la cinemaFemina.
La fel ca in zilele noastre,reacţia criticii faţă de o producţie autohtonă a fost perfectdivizată: dacă pentru cronicarul George Teodorescu, melancolicul şiamorezatul Iancu Jianu era "o ruşine desăvârşită pentru creaţiacinematografică naţională" ("Premiera ilustrată" din 28 februarie1929), in schimb, Marcel Blossom afirma că "succesul a dezminţitorice aşteptare" ("Cinema" din 25 decembrie 1929). Despre "drama deaventuri" "Haiducii", "o inscenare cinematografică inspirată directdin legendele populare despre viaţa haiducilor", PR-ul epociirecomanda indreaga recuzită a genului: răpiri, răzbunări, iubiri,travestiuri, lupte, urmăriri, cazne, patimi, pe care le vom regăsidin plin 40 de ani mai tarziu, in foarte populara serie ahaiducilor regizată de Dinu Cocea. Acelaşi critic, Marcel Blossom,compara "Haiducii" lui Igiroşanu cu westernurile americane dinpunctul de vedere al dramatismului acţiunii şi plasticităţiipeisajului, la fel cum a incercat (şi uneorici chiar a reuşit) şiseria din anii 70 cu ardelenii lui Dan Piţa in Vestul Sălbatic.
Inainte de a lansa, la sfârşitullui 1930, ultimul film din această primă trilogie haiducească,intitulat "Ciocoii", Horia Igiroşanu a condus imediat după premierăun turneu de promovare in ţară a "Haiducilor", in care vedeteleprecursoare ale lui Ion Besoiu, Emanoil Petruţ, Florin Piersic,Toma Caragiu, Colea Răutu, Marga Barbu, Aimee Iacobescu, JeanConstantin urcau pe scena cinematografelor şi jucau "scenedialogate", iar după proiecţie ofereau autografe pe cărţile poştalespecial editate cu fotografia lor din film. Acei actori, care nus-au bucurat de o popularitate conservată pe mai multe deceniiprecum cei din generaţia anilor 70, proveneau din Academia deMimodramă condusă tot de temerarul regizor Horia Igiroşanu: GeorgeŞtefănescu in rolul lui Iancu Jianu (ulterior interpretat deregretatul Adrian Pintea), Cristache Antoniu in rolul căpitanuluide haiduci Mereanu (rol preluat de Emanoil Petruţ şi adus lanotorietate de Florin Piersic sub numele de Şaptecai) şi Iva Dugancare o juca pe seducătoarea Victoriţa şi, in travesti, pe haiduculMihăiţă intr-o manieră ceva mai proaspătă şi convingătoare decâturmaşa acesteia din anii 70, Marga Barbu, soţia scenaristuluiseriei "Haiducilor" şi ulterior a celei cu "Mărgelatu", EugenBarbu.
CALIN HENTEA (n.2 mai 1958), inginer politehnist (1983) si doctor (Magna cum Laude)in stiinte militare, a fost ofiter in cadrul M.Ap.N. (1986-2008),lucrând ca jurnalist militar de televiziune si presa scrisa si apoica ofiter specialist in operatii psihologice in cadrul NATO. Aefectuat misiuni NATO in Kosovo si Afganistan. A publicat mai multevolume despre propaganda, razboi mediatic si istorie militara inRomânia si Statele Unite. Din 2008 este colaborator al "Ziarului deDuminica" si revistei "Flacara".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
