Primele semne ale unui duel mediatic din primavara lui 1913 intre Sofia si Bucuresti au aparut in urma "articolelor incendiare aparute dincolo de Dunare. Periodicul UTRO, sub titlul <<Tarul si Dobrogea>>, dupa ce arata ca se impunea revizuirea Tratatului de la Berlin spre a acorda autonomie Albaniei, Macedoniei si Adrianopolelui, revendica fatis provincia dintre Dunare si Marea Neagra aflata in posesia statului român din 1878". In urma victoriei bulgare in primul razboi balcanic si a primelor stiri despre victimele aromâne la sud de Dunare, tonul articolelor din presa româneasca a devenit si el din ce in ce mai vindicativ si mai belicos, cu exceptia oficiosului Partidului Nationalist-Democrat al lui Nicolae Iorga Neamul Românesc, care nu sustinea o interventie militara româneasca la sud de Dunare. Iorga considera ca "interesele României se aflau nu in Balcani, ci dincolo de Carpati, unde monarhia dualista tinea in gherele ei atâta românime".
In acesta atmosfera politica tensionata, interventia militara româneasca la sud de Dunare a fost interpretata de presa româneasca ca inceputul unei noi orientari in politica externa a Regatului român, in sensul unei indepartari de Viena, fata de care exista o profunda ostilitate din partea curentului nationalist roman. Pe de alta parte, presa socialista a gasit in noua criza balcanica o buna ocazie pentru a-si face simtita prezenta prin atacuri vehemente la adresa regelui Carol I. N.D. Cocea a publicat in Facla, in iunie 1913, imediat dupa intrarea Romaniei in razboi, o fulminanta ditiramba impotriva regelui, construita dupa regulile pamfletului, dar utilizand cliseele propagandistice socialiste ale timpului: "Din viata muncitorului român ai facut momâie de spaima si de groaza pentru fratii lui de pretutindeni. Politica ta, spion prusac!, hulan care ne-ai adus in cutele mantiei tale numai necinstea si rusinea". "A incercat sa sadeasca in sufletele noastre o ura absurda si imbecila impotriva poporului liber si democrat din dreapta Dunarii".
Chiar daca tonul acestor semnale propagandistice românesti poate parea rautacios sau tendentios, ele raspundeau unei si mai virulente atitudini bulgare, despre care generalul Ion Culcer isi va aminti la sfârsitul lui 1917 astfel: "In privinta acestei propagande periculoase nu pot trece cu vederea faptul ca, pe când comandam armata de ocupatiune din Cadrilater in 1913, am descoperit si confiscat brosuri destinate in special populatiunei noastre de la sate, raspândite de comitagii bulgari, pe care le-am inaintat cu raport Ministerului. Toate aceste brosuri povatuiau nesupunerea la autoritati si ura de clase; astfel fiind faptele, se pune intrebare pentru ce aceasta legatura de purtare si idei intre comitagiii bulgari si o parte din presa noastra de pe timpuri, presa care astazi face atâta parada de patriotism?"
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
