Ziarul de Duminică

Modelele mele (II)

Modelele mele (II)
02.11.2007, 21:35 25

Dupa copilaria minunata petrecuta in casa bunicilor mei - aflata langa o padure si un lac -, a urmat, incepand cu 1975, o perioada "horror". Stramutarea brutala in Bucuresti, intr-un cartier muncitoresc cu blocuri din beton cenusiu, construite de partid - cu puscariasi - pentru oamenii muncii.

Am inceput scoala primara intr-o clasa cu 40 de elevi dintr-o scoala cu 2.000 de elevi care dimineata la sapte faceau inviorare organizati "in careu" pe marele platou de beton din curtea interioara. Peste ani, aveam sa descopar ca acest ritual semana izbitor cu cel de la apelul de dimineata din unitatea unde mi-am petrecut stagiul militar. Perioada dintre clasele intai si a saptea mi-a adus, din fericire, intalnirea si cu cativa dascali minunati, oameni cu totul aparte care, acum cand stau si ma gandesc, ma mir ca aveau curajul sa fie altfel decat marea majoritate a cadrelor didactice - si asta in plin comunism. Majoritatea erau mediocri, politizati, duplicitari, inregimentati si, foarte important, pe deplin multumiti sa activeze intr-un regim care le incuraja pornirile despotice si dictatoriale, un regim care incuraja politica de partid in detrimentul pedagogiei de calitate, al adevarului si al culturii libere.
Din experienta personala, pot spune ca profesorii de stiinte exacte erau "mai comunisti" decat cei de la materiile umaniste. Intr-un mod straniu, rigoarea "disciplinelor exacte" rezona dubios cu rigoarea comunista de cazarma.
Si da, am avut cateva modele in acei primi ani de scoala. Am sa incep cu Profesorul Tuchila, care ne preda muzica si era un personaj cu totul aparte. Inchipuiti-va un barbat tanar, frumos, ce semana izbitor cu marele jucator de tenis Bjorn Borg (foto)! La fel de blond, cu ochii la fel de albastri si, mai ales, cu parul lung legat cu bentita! Pare de neconceput, nu? Ei bine, acest om organiza in fiecare an expeditii cu elevii scolii. Isi alegea pe spranceana cam 10 copii din clase diferite si ii ducea direct in munti! Am fost in doua astfel de expeditii si acestea au fost unele dintre cele mai frumoase perioade din copilaria mea "scolara". Expeditiile erau adevarate: echipament de munte, provizii, corturi, saci de dormit, adunat lemne, spalat vase, focuri de tabara, pregatit mancarea, spalat in apa de rau, facut de veghe ("planton") noptile, orientare pe harta, aventuri neprevazute, furtuni - si asta pe trasee grele, la peste 1.000 de metri altitudine, in Muntii Apuseni sau Retezat. Bineinteles ca aveam cu noi un radiocasetofon si ascultam muzici "subversive": Beatles, Deep Purple, Led Zeppelin sau Pink Floyd. Au fost episoade minunate, care ne-au pus la incercare, ne-au intarit fizic si psihic si, mai ales, ne-au maturizat mai mult decat pe colegii nostri care plecau la Mamaia cu parintii prin "sindicat". Domnul Tuchila - ca nu tin minte sa-i fi spus cineva vreodata "Tovarasul" - era un tip nemaipomenit. Se pricepea la o multime de lucruri, dar cel mai important este ca ne trata ca si cum am fi fost niste prieteni ai lui adolescenti. Asta ne-a responsabilizat, pentru ca il admiram si eram mandri ca ne considera astfel. Era un mare iubitor al naturii si al muntelui, al muzicii si artei in general. Cand stau acum si ma gandesc, ma minunez si mai tare: spirit liber, Domnul Tuchila parea ca nu este atins cu nimic de mizeria de viata pe care o traiam cu totii, de parca dansul ar fi trait intr-o alta dimensiune, intr-o alta Romanie. Dar nu era vreun boem cu capul in nori. Dimpotriva, revin la Bjorn Borg - comportamentul sau era acela al unui sportiv serios, ferm, dedicat, tenace si spiritual. Frumos, inalt, sarmant, inteligent, cult, cu foarte mult bun-simt - dar nu genul playboy, Casanova ori Don Juan -, necasatorit, facea multe inimi feminine sa suspine, incepand cu colegele mai mari din clasele a saptea si a opta si terminand, desigur, cu invatatoarele, profesoarele sau asistentele medicale de la cabineul scolii, fie ele casatorite sau nu.
Da, dansul a fost un model pentru mine in primii ani de scoala si spun: Domnule Tuchila, oriunde ati fi - si sper din toata inima ca ati ramas la fel si sunteti bine -, va salut cu respect si simpatie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO