Despre autor aflăm căeste născut în 1961, licenţiat al Facultăţii de Teologie din cadrulUniversităţii Aristotel din Tesalonic. A studiat ulterior filosofiemedievală şi teologie sistematică la Ecole Pratique des HautesEtudes şi la Institutul Catolic din Paris. A obţinut diploma destudii aprofundate (DEA) în istoria filosofiei la UniversitateaSorbona IV cu lucrarea "La theorie de l'imagination chez Aristote". Apoi, în 2008 şi-a susţinut tezade doctorat în specialitatea dogmatică la Facultatea de Teologie aUniversităţii Aristotel din Tesalonic, cu teza «Elenism şiantioccidentalism în "Teologia anilor'60"». Cu alte cuvinte, este una dintre persoanele cele maiavizate să mediteze astăzi la relaţia creştinismului ortodox cumodernitatea. De altfel, cunoscutul teolog Radu Preda evocă înprefaţă cărţii întânirea cu autorul ce avea să se producă înpregătirea simpozionului dedicat impasului Ortodoxiei aflate lanivel discursiv între "renaşterea patristică" şi o posibilă"teologie contextuală"...
Aici este necesară oparanteză, inspirată de acelaşi Radu Preda: "Diferenţa de parcursîn Est şi Vest a modernităţii explică nu doar decalajul deintensitate şi timp, ci mai ales de ce secularizarea, în dubla eisemnificaţie a puterii profane de autoritatea eclezială şi defenomen potenţial antireligios, îmbracă alte forme în mediileortodoxe. Prin comparaţie cu spaţiul catolic şi protestant, marcatvizibil de eroziunea bazei demografice şi de subţierea filonuluivocaţional, cel ortodox pare pur si simplu paradisiac. Renaştereaparohială, construcţia a mii de noi biserici, refondarea saufondarea de mănăstiri, săli de seminarii şi facultăţi de teologiearhipline, hirotonii în lanţ şi prezenţa masivă a poporuluicredincios la marile momente ale anului liturgic - toate acesteaţin în ochii unui occidental de miraculos" (p. 14).
Teolog de excepţie şimult prea lucid pentru a se îmbăta cu apă rece, Radu Preda nuinsistă asupra efectelor secundare ale acestui val uriaş dereconstrucţie a Bisericii Ortodoxe în ţările ex-comuniste - preamulţi teologi lipsiţi de vocaţie care au obţinut diplomele unorfacultăţi de teologie sau ale unor seminarii teologice de calitateîndoielnică, încropite peste noapte, exacerbează idolatria şiîncurajează comportamentul superstiţios, pe de o parte. Pe de altăparte, cum ignoranţa atrage totdeauna fundamentalismul, puzderie denuclee sunt din ce în ce mai agresive cu ceea ce nu au puterea şigenerozitatea spirituală să înţeleagă...
Dar derapaje se petrec nunumai în ţările ortodoxe tocmai ieşite din negura comunismului -ceea ce le conferă deocamdată circumstanţe atenuante -, ci, cuanumite specificităţi, şi în Grecia, de pildă, generând noi formede confuzie şi inadaptare.
Pantelis Kalaitzidis"pune un accent deosebit pe o bună încadrare a temei, adică scoatedin izolare discursul teologic pe care reuşeşte credibil să îlconexeze la marile dezbateri actuale", arată Radu Preda. Căci"invitaţia insistentă la începerea unui dialog serios întreOrtodoxie şi modernitate este un îndemn la ieşirea din comoditateape care prejudecăţile teologice o oferă cu atât mai mult cu câtpretind că sunt mântuitoare" (p. 18)...
A rămas oare Ortodoxia înpremodernitate? se întreabă teologul grec, chestionare necesarădacă este să desţelenim fenomenul cultural ortodox. Cu atât maimult cu cât există şi astăzi teologi a căror - subliniez din nou -generozitate duhovnicească (spirituală), în buna tradiţiebizantină, nu văd nici o ruptură între teologie şi tot ceea ceînseamnă cultură. Kalaitzidis este unul dintre aceştia, se pare:«nu poate exista teologie care să nu dialogheze cu disciplineleprofane şi cu celelalte expresii artistice şi culturale, carerefuză să asume "trupul" timpului ei, aşa cum este imposibil deconceput o Biserică introvertită, închisă şi întoarsă în sine, caresă nu se deschidă lumii şi istoriei, care să nu realizeze aceastămişcare de ieşire din sine pentru a merge în întâmpinare, înmişcarea de evanghelizare şi de transformare a lumii» (p.137).
Ortodoxia în constelaţiatimpurilor noi, Persoană şi individualitate modernă, Întâlnireadintre creştinism şi elenism, "Modernitatea" propovăduirii creştineprimare şi "creştinismul non-religios", Fundamentalismul religiosşi fundamentalismul modernităţii, Biserica şi teologia întrespaţiul public şi cel privat, în epoca modernităţii târzii, De lateocraţie-tradiţionalism şi democraţie-modernitate la deschidereaeshatologică a istoriei - iată doar câteva teme dezbătute deautor.
"Indiferenţa faţă deistorie duce întotdeauna la uscăciunea sectară, la o atitudinedoctrinară dogmatistă. Sensibilitatea istorică este indispensabilăpentru teolog, este condiţia necesară pentru a fi în Biserică.Oricine este insensibil la istorie cu greu poate fi un buncreştin", scria Gheorghe Florovski în 1987, fraze binecunoscute dela care porneşte şi Pantelis Kalaitzidis. Ajungând la concluziaunei obligatorii interpretări dinamice a teologieidivino-umanităţii "creând astfel premisele pentru o auto-cunoaşterecreştină reală, dar şi pentru un dialog substanţial cu modernitateaşi postmodernitatea, nu în ultimul rând în vederea conştientizăriifolosului acestor mari realizări în trecutul lor creştin" (p.113).
O altă cheie de ieşiredin impasul tensiunii binomului ortodoxie-modernitate este de ordineshatologic, consideră teologul grec. Întrucât eshatologiaintroduce "un element de aşteptare activă însoţită de o dimensiunea viitorului şi de adierea înnoitoare a Duhului, atât dedeterminante pentru viaţa şi teologia Bisericii şi totuşi atât deabsente astăzi, când, luând ca pretext provocarea globalizării,cosmopolitismul şi internaţionalismul suflă tot mai tare în viaţabisericească şi în teologie vântul tradiţionalismului şi alfundamentalismului" (p. 203).
Cartea de faţă arată cătocmai pe tărâmul vechii Elade, acolo unde, trebuie s-o spunem peşleau, ortodoxia a luat şi încă are adesea turnuriapăsat-conservatoare, se petrec mutaţii salutare. De altfel,studiile lui Pantelis Kalaitzidis nu sunt fapte izolate, ci facparte dintr-o adevărată "şcoală" de la care ar avea de învăţat toţiortodocşii. Lucrările unui teolog uriaş de talia lui IoannisZizioulas, de pildă, sunt exemplare. Iată un fragment edificator,semnat de Mitropolitul Pergamului, Zizioulas (citat în încheiereavolumului de faţă): "istoria nu se poate repeta sau reînvia aşa cuma fost. Lumea actuală a trecut prin schimbări care fac imposibilăşi indezirabilă orice întoarcere la trecut. Astăzi teologia trebuiesă se folosească cu respect de trecut şi trebuie să încerce săînveţe de la el, pentru că acesta a reuşit în mod real sădepăşească idolatria. Trebuie de asemenea să se străduiască săadapteze trecutul la prezent, asociindu-l creator cu tot ceea celumea actuală a izbutit sau încearcă să izbutească în toatedomeniile gândirii - ştiinţă, artă, filosofie etc." (p.219).
O carte tonică, despre uncreştinism seducător, promovat de oameni lipsiţi de prejudecăţi, alcăror nonconformism este confirmat tocmai de generozitatea trăiriiîntru Hristos. Căci numai această specie a generozităţii aduceieşirea din capcanele lumii în care trăim.
MARIUSVASILEANU(n.14 aprilie 1964, în Gura Humorului, Bucovina) are o licenţă înfilosofie (Universitatea Bucureşti) şi un master în antropologiaspaţiului sacru (Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu"). Din2007 este doctorand al Universităţii Bucureşti, Facultatea deLitere, cu o temă interdisciplinară în care continuă studiile deantropologie a religiei.A fost director al Editurii Muzicale şi profesorde istoria religiilor în învăţământul preuniversitar.A ţinut cursuri şi seminariide introducere în istoriaşi antropologiareligiilor la Universitatea Bucureşti şi la Universitatea deArhitectură "Ion Mincu". A susţinut o bogată activitate în presă:studii, articole, eseuri, recenzii, proză scurtă, editoriale,interviuri - în jurnale, reviste culturale şi cu profil spiritual-, producător şi realizator de emisiuni radio, numeroase colaborărila principalele televiziuni centrale.A fost redactor-şef al revisteiAdevărul literar şiartistic. În prezent realizează opagină de religie în săptămânalul Timpul.A publicat cartea "În căutarea duminicii. Sacru şi profan înepoca foiletonistică" (Editura Paralela 45,2008).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
