In curte la soare
vesele cămăşi pe frânghie şi-un scaun
octogonal de pe vremea bunicii
pe care stau eu şi tac
nu-i tăcere
care să nu se refere la mine
nu-i cuvânt care să nu mă salte in văzduh
printre norii agitaţi ca un creier in ebuliţie
nu-i culoare
care să nu-mi umble pe trup ca un şarpe
lăsându-şi veninul in carnea mea
şi cum nu există antidot
voi muri intr-o zi impregnat pe de-a-ntregul
de veninul nu ştiu cărei mirifice culori
liber şi impăcat ca un sfânt
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
