România participă la cea de-a XIV-a Expoziţie Internaţională de Arhitectură – la Biennale di Venezia, deschisă până în 23 noiembrie 2014 -, cu două proiecte expoziţionale: Site Under Construction, la pavilionul României din Giardini della Biennale, şi Exploring Identity_the Nomad Archives, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia (Cannaregio 2215-30121).
Comisar: Monica Morariu. Vicecomisari: Alexandru Damian, Bogdan Tofan.
Site Under Construction
Autori: Mihai Sima, Andreea Iancu, Raluca Sabău, Stejara Timiş, Anca Trestian. Curator: Mihai Sima. Colaboratori: regizorul independent Paula Oneţ & echipa; fotografii: Ioana Cîrlig şi Marian Raica (Post-industrial Stories); reprezentanţi ai proiectului Oraşul Memorabil (Memorable City).
Însuşirea modernismului, în contextul est european, a fost divergentă şi corelată evenimentelor socio-politice tumultoase şi contradictorii. Spaţiul urban a suferit destructurări succesive provocate de inserţiile industriale masive, cu consecinţe directe la nivel urban-demografic.
În acest context, Pavilionul României din acest an aduce în centrul discuţiei arhitectura industrială ca generator al modernităţii. Propune crearea unui traseu iniţiatic pornind de la industrializarea interbelică şi socialistă şi ajungând la vidurile urbane post-industriale. Gloria şi vidul, trecutul şi prezentul sunt puse în oglindă şi propuse contemplării, conştientizării şi reaproprierii. Odată cu dezafectarea industriei, resturile rămase au devenit ruine moderne urbane, eliberate de conţinut, lipsite de utilitate, care au lăsat în urma lor un peisaj periferic tulburător şi dezolant.
Întregul spaţiu al pavilionului reflectă mega-spaţiul oraşului contemporan, acesta fiind un black box imperceptibil, fără contur. În trama oraşului sunt conţinute trei insule urbane, animate prin proiecţii video secvenţial-cinematografice din trecutul industrial. Aceste insule, care amintesc de zonele tarkovskiene, condensează în interiorul lor un univers atipic. În interiorul insulelor, pătrundem într-un alt tip de spaţiu, în vidul prezentului post-industrial. Prezentul este personificat printr-un turn al luminii, o imagine analogic-industrială cu trimitere la silueta turnurilor de răcire, lansate spre infinit. Turnurile sunt spaţii ale visării, ale experienţei personale, pure, fără condiţionări sau stimuli exteriori. Spaţiul expoziţional creat este flexibil, având o dublă semnificaţie interioară compoziţională, un mixaj antagonic şi senzorial creat prin rapoartele de opoziţie dintre întuneric si lumina, zgomot şi linişte.
Exploring Identity_the Nomad Archives
Participanţi: Emil Ivănescu, Laura Iosub, Olivia Zahalca, Carmen Tănase, Loredana Mihali, Marius Danciu. Curator: Emil Ivănescu. Asistenţi curatori: Laura Iosub, Carmen Tanase, Marius Danciu. Colaboratori: Elvira Pietrobon (arhitect), Eliza Culea (arhitect), Vlad Mitea (arhitect), Alexandra Lăzărescu (arhitect), Ema Bogoi (arhitect), Ileana Săvescu (arhitect)
Arhiva nomadă este o metaforă a arhitectului nomad şi global care activează oriunde în lume, dar care poartă cu sine arhive de arhitectură subiective ce îmbină istoria cu prezentul, sentimentele moderne cu melancolia tradiţionalistă. Între un discurs oficial şi unul involuntar despre identitate, arhitectul încearcă să prezinte toate aceste procese de identitate. Modernitatea ca identitate exprimă începuturile unei culturi sincronice cu propriul timp. Între tradiţionalism şi avangardă, orient şi occident, modernismul român este, înainte de toate, un experiment identitar, un fenomen epidermic. Cercetarea propune două argumente interconectate: unul despre pavilioanele naţionale ca procese oficiale de identitate, şi un al doilea despre trans-arhitecturile ca metodă de suspendare şi depăşire a identităţii. Sursa de cercetare este Arhiva Română a Presei de Arhitectură, din 1906 până în zilele noastre. Instalaţiile sunt dedicate lui Nicolae Iorga, umanistul tradiţionalist căruia i se datorează pavilionul României din Giardini, şi lui Tristan Tzara, fondatorul mişcării de avangardă dadaiste, care definesc cultura din diasporă. Atât tradiţiile, cât şi avangarda creează o panoramă completă a modernismului românesc, pe întreg parcursul secolului al XX-lea. Pentru a ilustra mai bine povestea, invităm vizitatorii să se supună experimentului de neuroarhitectură în interiorul pavilionului: cât de tradiţionalist şi cât de modernist este creierul dumneavoastră – un performance atât ironic, cât şi ştiinţific. (Preluare din Revista Orizonturi culturale italo-române)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
