Monstrul care si-a tinut fiica in captivitate aproape trei decenii, molestand-o erotic, are nu putini predecesori in operele de fictiune austriece...
Este, poate, cel mai jenant scandal legat de Austria, de la ascensiunea politica a extremistului Jorg Haider incoace. Povestea e arhicunoscuta: un dement din Amstetten isi ademeneste fiica adolescenta in pivnita deja securizata maniacal, o tine acolo captiva zeci de ani, o abuzeaza sexual, face mai multi copii cu ea, fiind prins abia cand unul dintre aceste fructe ale incestului intra in coma si e dus la spital. Intre timp, alti copii - roade ale incestului din mica inchisoare improvizata in subteran - fusesera adoptati ilegal de monstru si de sotia lui, altii ramasesera, la randul lor, captivi in subsol (fetele fiind supuse si ele abuzurilor de tot felul), iar bebelusii nascuti morti fusesera arsi intr-un crematoriu improvizat in acelasi loc al sclaviei si perversiunilor.
Povestea pare incredibila, insa este cumplit de reala, la fel de adevarata ca aceea a Nataschei Krampusch, o alta fata tinuta captiva vreme indelungata (opt ani) de un obsedat sexual. Dincolo de Colectionarul lui John Fowles, Ritchie Robertson, un istoric al literaturii austriece moderne, inventariaza, pe timesonline.co.uk, o serie impresionanta (si, in egala masura, terifianta, daca parasim campul strict al fictiunii!) de stramosi literari din tara snitelului si a strudelului ai lui Josef Fritzl. Astfel, marele prozator Adalbert Stifter abordeaza tema in povestirea Turmalin din 1852 (refacuta in 1853), dupa cum romanul din 1917 al lui Frans Nabl este semnificativ intitulat Mormantul celor vii. Ambele texte propun viziuni incrancenate, de coloratura gotica, ale acestei tragedii. Dar nici unele comedii mai vechi, din 1828 si 1937, semnate de Ferdinand Raimund si Johann Nestroy, nu ocolesc subiectul, desi il trateaza in cheie oarecum parodica, cu un minimum de implicatii incestuoase, abia sugerate de fapt. O alta piesa, din 1877, a lui Ludwig Anzengruber, reia si ea tema abuzului patern asupra fiicei, insa, de aceasta data, era vorba doar de un abuz psihic. Un monstru patern cu comportament, insa, teribil de asemanator cu al lui Fritzl, Benedikt Pfaff, apare si intr-un capitol din romanul Orbirea al lui Elias Canetti, scris in 1935. Aici, un fost politist, devenit antreprenor de pompe funebre, ulterior mortii sotiei sale, isi sechestreaza fiica, petrecand cu ea o oribila "luna de miere".
In tara lui Freud (care, la randu-i, prezinta mai multe cazuri inrudite in volumele sale de psihanaliza aplicata) si a controversatei Elfriede Jelinek (in ale carei carti relatiile dintre copii si parinti sunt foarte departe de a fi idilice), dintr-odata lucrurile nu mai par deloc intamplatoare...
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
