Un studiu sociologic facut recent arata ca mai putin de 50% dintre tinerii nostrii se mai "hranesc spiritual" din carti, cinematografe, teatre, muzee, expozitii de arte plastice, spectacole de opera si balet, concerte de muzica clasica sau spectacole de opera.
Trebuie observat ca s-au luat drept repere numai elementele componente ale asa numitei "culturi clasice". Chiar si asa, de ce oare tinerii nu mai pot asimila "cultura clasica"?
Copilul deprinde ceea ce este manipulat sa asimileze de catre adulti. Se stie ca Profesorul este singurul responsabil de atragerea elevilor catre domeniul sau de specialitate. Orice materie din programa scolara poate fi, pentru elev, minunata sau monstruoasa, in functie de felul in care Profesorul stie sa faca aceasta materie atragatoare sau respingatoare.
Deci, vorbim despre placerea sau neplacerea de a recepta o anumita imagine ca produs cultural. Iar Profesorul este mediatorul, interfata, calauza, ghidul, maestrul.
Intr-o era hedonista, in care oamenii se calauzesc pe principul continuei cautari a placerii, la noi cultura are o imagine urata. Deci neplacuta, neatragatoare, respingatoare chiar. Desi, dincolo de aceasta, exista fara indoiala multe lucruri de mare valoare.
Cauzele sunt multiple. Familia nu mai este consumatoare si generatoare de cultura pentru copii. Invatamantul prin programele sale, prin mentalitatea si profesionalismul profesorilor, prin dotari si prin bugete efectiv indeparteaza elevii de spatiul culturii. Chiar si elevul "de nota 10" la toate materiile, nu este in stare sa compuna singur un text literar sau o poezie iubitei, sa vorbeasca despre un vis, despre o aroma, despre o culoare, despre un sentiment, despre o muzica, o poezie, sa deseneze un copac, sa viseze frumos, sa FIE CREATIV, exersandu-si fantezia. Desi programele continua sa fie foarte incarcate, absolventii, chiar si cei cu note mari, nu au o cultura generala solida, au creativitatea inghetata, nu stiu sa comunice, nu sunt in stare sa aiba idei pe care sa le puna in mesaje. Scoala a devenit un soi de serviciu functionaresc pentru elevi, o corvoada, dar stagiu obligatoriu pregatitor pentru serviciile ulterioare. Din scoli au disparut magia, jocul, creativitatea, fantezia, sentimentele si sufletul. Scoala se face numai pentru ca TREBUIE, nu pentru ca ar fi frumos. Invatamantul artistic este croit inca pe profund gresita conceptie ca exista "arte majore" si "arte minore". Aici functioneaza artisti mediocri cu mentalitati retrograde si fara aptitudini de dascali. Aici este mereu vorba despre conceptiile si obsesiile "maestrilor" si niciodata despre problemele, visele, viziunile, originalitatea, aspiratiile si creativitatea tinerilor studenti. In lumea culturii exista aceeasi mizerie ca in viata economica si politica: ipocrizie, mentalitati retrograde, intrigi, grupuri mafiote, scandaluri, lupte de culise, lovituri sub centura, deturnari de fonduri, furturi, certuri, demagogie, fundamentalisme, fanatisme, meschinarii si multa rautate. Imaginea oferita este extrem de respingatoare.
"Cultura oficiala" este inca incremenita pe axa Eminescu-Enescu-Brancusi, artisti din care "corifeii culturii" au facut niste statui reci, mortificate. Noilor mijloace de exprimare artistica, computerului, imaginii digitale, muzicii electronice, teatrului-dans, instalatiilor si artelor experimentale le este inca refuzata, cu dispret si aroganta, intrarea in "lumea buna" a "marii culturi". Iar vechea cultura este mortificata si promovata dezastruos.
Mai departe, cultura n-are "presa buna": publicatiile culturale de la noi arata mizerabil - imagine, viziune, grafica, tipar, hartie, promovare.
Mass-media nu promoveaza cultura pentru ca nu produce audienta fiindca tinerii nu mai consuma cultura. De aceea cultura nu produce bani, drept pentru care motiv nimeni nu investeste in ea. Marile trusturi de presa refuza sa aloce o parte din profiturile uriase in programe culturale. Poetul Ion Stratan nu a fost niciodata subiect de presa pana cand nu s-a sinucis.
Lasat singur, fara repere, fara ghidaje, tanarul ramane cu trei referinte: televizorul, Internetul via computer si evenimentele de cultura underground din cluburi. Iar din aceste trei spatii alege ce-l taie capul.
Cultura, de orice tip, pentru a fi degustata de marele public si pentru a aduce bani nu se poate face fara o promovare inteligenta si fara sprijinul neconditionat al mass-media si al statului.
Dar nu sunt pesimist. Elitele artistice si culturale se formeaza din indivizi cu destine exceptionale si nu sunt decat in mica masura produsele unui sistem. Daca jumatate din populatia activa ar fi formata numai din artisti, ar fi o tragedie. Consumatorii de arta si cultura trebuie sa fie multi.
Tinerii ar trebui sedusi de cultura din scoala si facuti mai tarziu sa-si cheltuie banii cu ea, nu ca sa avem mai multi artisti, ci pur si simplu pentru ca oamenii acestei tari sa fie mai creativi, mai toleranti, mai umani, mai spirituali, mai deschisi la minte, mai senini si, in final, cetateni de o calitate superioara.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
