Societatea "Transilvania" a luat fiinta la 3 mai 1867, zi in care se implineau 19 ani de la Adunarea de la Blaj - inceputul revolutiei pasoptiste a romanilor din Transilvania. Ideea infiintarii ei au avut-o studentii ardeleni de la Universitatea din Bucuresti (concret, propunerea a facut-o I.T. Cacitu).
Structurile statale romanesti nu au fost straine de initiativa, care era si un raspuns la proclamarea dualismului austro-ungar (17 februarie 1867), prin care Transilvania era alipita la Ungaria. Unul dintre initiatori si presedinte al Societatii intre 1874 si 1883, August Treboniu Laurian, se numarase printre participantii de la Blaj. Scopul "Transilvaniei" era "strangerea legaturilor de fratie intre junimea studioasa din toate partile Romaniei".
In decursul unui an, Societatea ajunge la 1.247 de membri. Intre ei, valori publice insemnate: B.P. Hasdeu, I. Heliade Radulescu, V.A. Urechia, Petre Gradisteanu, Timotei Cipariu... Presedintele Societatii, Alexandru Papiu Ilarian, lanseaza apeluri: "Invatati carte romaneasca", "Cultura va salva Romania..." pentru strangere de fonduri. Mai multe consilii judetene din Ilfov, Galati, Ramnicu Sarat, Covurlui, Craiova, Botosani prevad in buget sume pentru ajutorarea Societatii "Transilvania". Ba primarul din Galati, Alexandru Lupascu, colinda prin comune pentru a aduna bani (adevaratul patriotism se masoara in fapte, patriotismul curat si fierbinte al celor cu adevarat iubitori de tara, nu de propriul interes).
Mihail Kogalniceanu implica guvernul tarii prin sume de bani din bugetul Ministerului Instructiunii si Cultelor. Printre sustinatorii Societatii se afla si domnitorul Carol, pe care Al. Papiu Ilarian il evoca in februarie 1868 ca fiind creatorul acelui spirit, "nevazut, dar potinte", sub care s-a infiintat gruparea. Care e recunoscuta prin decret domnesc la 8 decembrie 1858.
Intr-un an, "Transilvania" dispune de un capital de 40.000 de lei aur, pentru ca in 1914 sa ajunga la 251.000 lei. Sumele sunt capitalizate si destinate acordarii de burse "junilor romani de peste Carpati, fie din Transilvania sau Bucovina, fie din tinutul Satmarului ori Maramuresului, al Urbei Mari sau a Aradului, fie din Banat". Sunt burse pentru studii la universitatile din Occident, predilect din Franta si Italia. "Scopul nostru este de a asigura inca si mai mult vitalitatea acestor romani (din Transilvania, n.n.), nu numai ajutand cultura lor, dar dand acestei culturi directiunea cea adevarat nationala, directiunea occidentala-latina", declara Al. Papiu Ilarian. In fapt, burse se vor acorda nu doar la Paris ori Torino, ci si la Viena, Praga, Budapesta, Anvers, M?nchen, Leipzig, Darmstadt, Breslau, Berlin, Cluj, Sibiu. Istoricul Cornel Sigmirean numara 105 tineri din componenta Imperiului Habsburgic bursieri ai Societatii, nume importante ale elitei transilvane: I. Lupas, I. Hatieganu, I. Lapedatu, V. Babes, Gh. Bogdan Duica, I. Scurtu, O. Goga, A. Cotrus... Tinerii pregatiti de "Transilvania" se adauga celor 1.211 sponsorizati de Academia Romana (circa 5 milioane de lei pentru burse) si celor stipendiati direct de Ministerul Cultelor si Instructiunii de la Bucuresti (in 1881, exista un fond de 8.000 de lei destinat acestui scop si el nu va inceta sa creasca). Se adauga acestora bursele sustinute de Ministerul de Externe de la Bucuresti, din fondul sau de protocol, burse al caror numar n-a putut fi stabilit deocamdata. Li se adauga de asemenea bursele acordate de societati precum Junimea (bursier al acesteia a fost I. Slavici, de pilda) sau de Fundatia Grigore Bratianu (asa si-a facut studiile O. Ghibu), ori altele.
Exista, e limpede, o strategie de durata a elitei conducatoare de atunci a romanilor. Cum declara prof. Em. Antonescu la banchetul Astra din 1905: "Sufletul nu are granite. Durerea Dumneavoastra este si durerea noastra. Sufletul Dumneavoastra este si sufletul nostru". Sau Al. Papiu Ilarian: "Voim sa cucerim Transilvania, dar nu cu tunul, ci cu puterea stiintei, cu armele culturii". Iar cultura, aceea mare, performanta, este facuta de individualitati, care sunt pregatite de catre o elita responsabila.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
