Ruxandra Cesereanu
Un singur cer deasupra lor
Editura Polirom
„Un roman-frescă despre transformările petrecute în România de la începuturile obsedantului deceniu comunist până dupa revoluţia din 1989, în care micile istorii ale unor oameni aflaţi de partea puterii comuniste sau împotriva ei sunt înglobate şi dau contur istoriei mari. Luptători în munţi, deportaţi, deţinuţi politici, opozanţi, disidenţi, frontierişti, revoluţionari, dar şi lideri ai Securităţii, preşedinţi de stat, torţionari, delatori şi multi alţii – victime şi opresori –, cu toţii trăiesc sub acelaşi cer, între 1945 şi 1991, limitele cronologice ale frescei epice la care autoarea a lucrat un deceniu. Ruxandra Cesereanu propune o sinteză narativă cu vieţi şi morţi controlate de o istorie colectivă violentă.”
Radu Mărculescu
Amintiri din restul vieţii mele
Editura Humanitas
Radu Mărculescu (1915–2011), autorul impresionantelor „Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică” şi „Mărturii pentru Judecata de Apoi” adunate din gulagul românesc, evocă în „Amintiri din restul vieţii mele” momente pitoreşti, cu parfum de epocă, din copilărie, episoade amuzante sau dramatice din adolescenţă şi prima tinereţe, întâmplări şi întâlniri semnificative din afara anilor de detenţie comunistă. O selecţie de fotografii şi facsimile din arhiva familiei conferă un plus de autenticitate istorisirii. Radu Mărculescu a urmat liceul Spiru Haret din Bucureşti, în a cărui revistă, „Vlăstarul”, i-au fost publicate primele încercări literare, şi şi-a încheiat studiile universitare în 1938 cu o licenţă în litere şi filozofie.
Nicolae Stan
Ceaţă pe Tamisa
Editura Cartea românească
„Este romanul unei lumi invadate de Zgomot,din care Muzica a dispărut – se confesează autorul. Este cartea la care m-am gândit din anul 2003, atunci când am început «documentarea». Deoarece, o perioadă însemnată, am cunoscut din interior viaţa socio-politică a României, şi, pe de altă parte, pentru că, în accepţia mea, Demonii lui Dostoievski este romanul din care s-a născut modernitatea literară, am dorit să scriu un fel de echivalent românesc şi actual. A fost, totodată, şi un proiect generaţionist (am numit generaţia '80 ), al mizei şi pe tehnici, schimbări de perspective, totul culminând cu privirea unui narator transistoric, din anul 2091, care contemplă şi judecă lumea noastră."
Dan Brown
Simbolul pierdut
Editura RAO
Traducere de Adriana Bădescu. O nouă ediţie a bestsellerului apărut şi în româneşte în 2010. Profesorul Robert Langdon este chemat să ţină o prelegere în clădirea Capitoliului din Washington, unde descoperă mâna secţionată a mentorului său, Peter Solomon, marcată cu simboluri masonice. Langdon recunoaşte în macabră descoperire o invitaţie antică, menită să-l poarte pe cel care o primeşte în lumea demult pierdută a înţelepciunii ezoterice. Urmează surprize la aproape fiecare pagină. „Acest roman – declara autorul – a fost o călătorie ciudată şi minunată. Petrecând cinci ani de căutări în cadrul de douăprezece ore al poveştii, a fost o provocare minunată. Viaţa lui Robert Langdon cu siguranţă se mişcă mult mai repede decât a mea.”
Lene Kaaberbøl şi Agnete Friis
Băiatul din valiză
Editura Trei
Traducere de Isabella Prodan. Lene Kaaberbøl şi Agnete Friis sunt cele două autoare daneze ale seriei Nina Borg. Agnete Friis este de profesie jurnalist, în timp ce Lene Kaaberbøl este scriitoare profesionistă, cu peste două milioane de exemplare din cărţile ei vândute în întreaga lume. Prima lor colaborare, romanul de faţă, a fost un bestseller New York Times şi USA Today, şi a fost tradus în 27 de limbi. „Nina Borg, infirmieră la Crucea Roşie, soţie şi mamă a doi copii îşi dedică viaţa actelor caritabile. În momentul în care prietena sa, Karin, îi dă o cheie de la un seif din gara din Copenhaga, Nina se trezeşte implicată în cel mai primejdios proiect de care s-a ocupat vreodată. În seif este o valiză, iar în valiză un băieţel de trei ani: dezbrăcat şi sedat, însă în viaţă. Pe parcursul unei călătorii din ce în ce mai disperate prin Danemarca, Nina încearcă să afle identitatea băieţelului, al cui este şi cine îl vânează.”
Afrodita Carmen Cionchin
Orizzonti culturali italo-romeni Perspettive ed esperienze
Orizonturi culturale italo-române. Perspective şi experienţe
Editura Brumar
Afrodita Carmen Cionchin este profesor italienist care a creat şi conduce, între altele, revista „Orizonturi culturale italo-române”. Volumul de faţă, bilingv, cu revizia editorială a lui Giovanni Ruggeri, este rod al amintitei reviste online, şi propune un ansamblu de voci care atestă vitalitatea raporturilor culturale dintre Italia şi România. Cunoscuţi romanişti, istorici, traducători, jurnalişti, oameni de cultură legaţi pe diferite planuri de orizontul cultural italo-român, prezintă, sub formă de interviu, „perspective originale şi experienţe de interes”.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels