Holcim şi Lafarge, doi dintre principalii jucători care îşidispută piaţa locală de profil, au încheiat primul trimestru peplus, raportat la volumele livrate.
Reprezentanţii Holcim (România), compania aflată înpole-position din punctul de vedere al avansului volumului devânzări după primele trei luni, spun că livrările au fostinfluenţate în principal de vremea favorabilă, care a permisderularea unor lucrări restante din anii trecuţi. În primultrimestru de anul trecut vânzările au fost influenţate negativ decondiţiile meteorologice nefavorabile prelungite până în lunaaprilie, a precizat Daniel Bach, directorul general alcompaniei.
Pede altă parte, reprezentanţii Lafarge spun că vremea a fost unimpediment pentru construcţii. "În 2011, rezultatele pe primeleluni ale anului au fost influenţate de un sezon rece prelungit,nefavorabil construcţiilor, iar - în ansamblu - nu avemvizibilitate mai mare ca în ultimii doi ani", a afirmat PhilippeQuestiaux, preşedinte şi director general al Lafarge Ciment(România). El a adăugat că miza ieşirii din această incertitudineeconomică este legată şi de măsurile pentru demararea proiectelorde infrastructură, cât mai repede posibil. "Trecând la factoriicare au influenţat vânzările în această perioadă, în lipsademarării proiectelor anunţate de stat şi din cauza întârzieriilucrărilor mari de infrastructură, consumul continuă să fiesusţinut de consumatorii mici", spune Florian Aldea, directorulgeneral al Carpatcement Holding.
Cei trei producători de materiale de construcţii sunt prezenţiîn România şi cu diviziile de agregate şi betoane, cu o pondere maimică în cadrul afacerii decât cimentul. "Vânzările de betoane şiagregate au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent,însă, la fel ca în cazul vânzărilor de ciment, considerăm că esteprea devreme pentru a trage nişte concluzii referitoare la evoluţiaconsumului", a afirmat reprezentantul Holcim.
Aldea a precizat că vânzările de betoane din primele trei lunisunt la un nivel apropiat de cel de anul trecut, iar livrările deagregate sunt semnificativ mai mari, dar creşterea este determinatăde o cerere punctuală care nu se va regăsi la nivelul întreguluian. "Eliminând acest efect punctual, apreciem că şi vânzările deagregate sunt la nivelul anului precedent", a adăugat el.
Lafarge, care este prezent şi pe segmentul de gips, nu aprezentat date privind evoluţia operaţiunilor din România în primultrimestru, în afara vânzărilor de ciment.
Producţia de ciment a scăzut cu 11% anul trecut, de la 7,8milioane tone la 6,92 milioane tone, iar vânzările interne auscăzut cu 12%, la 6,85 milioane tone. Producătorii susţin că deşipiaţa cimentului dă semne de dezgheţare, acest sector va stagna înacest an şi nu exclud chiar o nouă scădere uşoară.
"Piaţa cimentului arată unele semne de revenire, însă suntdestul de modeste şi considerăm că este mult prea riscant să vorbimacum despre o revenire sănătoasă a consumului de materiale deconstrucţii", a spus reprezentantul Holcim. Producătorul demateriale de construcţii, controlat de grupul elveţian cu acelaşinume, a înregistrat o cifră de afaceri de 200 milioane euro anultrecut, în scădere cu 20% faţă de 2009. Reprezentanţii companiei audeclarat în martie că afacerile companiei ar putea stagna în acestan sau scădea cu 5%, prognoză valabilă şi pentru evoluţiaconsumului de ciment.
Afacerile HeidelbergCement în România au scăzut cu 11% anultrecut, de la 238 milioane euro în 2009. Carpatcement estimează căvolumele de ciment livrate în 2011 se vor menţine la nivelul anuluitrecut, cu o posibilă creştere uşoară în a doua parte a anului, încazul demarării unor proiecte de infrastructură anunţate. "Ca ocaracteristică generală, piaţa este într-o uşoară contracţie, iarsperanţele noastre sunt ca în acest an să se oprească scăderea. Amputea asista la o creştere uşoară a pieţei în cazul în care vomavea stabilitate politică şi cu condiţia demarării în forţă alucrărilor de infrastructură despre care s-a discutat în ultimavreme", a spus Aldea.
Subsidiarele din România ale HeidelbergCement şi Holcim auoperat schimbări la nivelul top-managementului în acest an. MihaiRohan, unul dintre cei mai cunoscuţi şi experimentaţi manageri dinindustria locală a materialelor de construcţii, a predat ştafetalui Florian Aldea, care a devenit la 1 ianuarie noul directorgeneral al Carpatcement Holding, iar Daniel Bach a preluat la 1aprilie funcţia de director general la Holcim (România) de laMarkus With, aflat la conducerea companiei de peste şase ani.
AtâtRohan, cât şi Wirth au păstrat însă poziţiile de preşedinte alconsiliului de administraţie, în timp ce Rohan este şipreşedintele patronatului din industria cimentului şi a altorproduse minerale pentru construcţii din România, CIROM.
Lafarge nu a făcut deocamdată publice rezultatele înregistrateanul trecut în România sau estimări legate de evoluţia vânzărilorîn 2011. Afacerile din România ale producătorului francez demateriale de construcţii au scăzut în 2009 cu 43%, de la 480milioane euro la 270 milioane de euro.
Cel mai important factor care are în prezent un impact asuprapreţului cimentului este scumpirea materiilor prime, care formeazăo mare parte din costul de producţie, spune reprezentantul Holcim.Potrivit reprezentantului Carpatcement, preţul mediu de vânzare alcimentului s-a înscris într-un trend uşor descendent din 2008până în prezent, din cauza competiţiei din piaţă şi a numărului micde lucrări. "Sunt mulţi factori care influenţează preţul devânzare, dar cel mai important este piaţa. Ea este singurul elementde reglare a preţului. Totodată, constatăm o presiune mare petermenele de plată, care tind să crească. Sunt şi o serie defactori care presează asupra costurilor. Creşterea preţului laenergia electrică, gaze şi alţi combustibili, creşterea preţuluipetrolului, al motorinei, inflaţia influenţează costurileproduselor noastre", a adăugat el.
Cimentiştii utilizează diverse canale de vânzare, de ladepozitele de materiale de construcţii sau magazinele de bricolajla companiile de construcţii şi producătorii de materiale, care-lutilizează drept materie primă.
INVESTIŢII VERZI. În ciuda contextului economicdificil, producătorii de ciment, toţi sprijiniţi de grupuriputernice la nivel internaţional, continuă în acest an investiţiileîn proiecte de dezvoltare, semn că nu şi-au pierdut încrederea înpiaţa românească şi în revenirea sectorului local alconstrucţiilor.
"Holcim România va investi 35 de milioane de euro în 2011, cu75% mai mult faţă de anul trecut, în dezvoltarea de proiecte carecontribuie la protejarea mediului înconjurător şi la creştereaeficienţei energetice, precum şi la modernizarea şi întreţinereatehnologiilor şi instalaţiilor sale", a afirmat reprezentantulcompaniei.
Şi reprezentanţii Carpatcement susţin că una dintre măsurileaplicate pentru susţinerea vânzărilor este creşterea cooperăriidin punct de vedere tehnic cu clienţii. Producătorul de ciment vaurmări şi dezvoltarea portofoliului de produse şi diversificareabazei de clienţi.
"Investiţiile din unităţile noastre vizează - în ciment -continuarea planului asumat şi a lucrărilor în zona ecologieiindustriale, iar în paralel dezvoltăm, în toate liniile deactivitate, gama de produse şi servicii, integrăm soluţiileexistente, dar şi altele noi", a afirmat Questiaux.
S
peranţajucătorilor din această piaţă este legată în primul rând deproiectele de infrastructură, care le pot urni semnificativafacerile, dar şi întreaga economie. "Un factor îmbucurător estefaptul că mai multe proiecte importante de infrastructură, înspecial de pe Coridorul IV, se află în prezent în proces definalizare a licitaţiilor. Dacă aceste proiecte vor fi lansate anulacesta, vor impulsiona nu doar piaţa construcţiilor, ci şi economiaîn general. Ponderea cimentului în lucrările de infrastructură estedeocamdată foarte redusă", a spus Bach.
Producătorii de ciment îşi doresc ca programul de infrastructurălansat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii să fierespectat, dar şi creşterea gradului de absorbţie a fonduriloreuropene. În plus, pentru a putea determina o creştere reală, petermen lung, a pieţei construcţiilor şi a economiei în general,trebuie dezvoltate şi consolidate mesajele de încredere pentruinvestitori, iar mediul de afaceri trebuie să fie stabil şipredictibil, spune Aldea.
"Pe lângă colaborarea strânsă între public şi privat, pot fiamintite şi alte măsuri pe care statul ar trebui să le aplice, cumeste cazul plăţii arieratelor către societăţile de construcţii careau de încasat sume consistente de la stat, al plăţii TVA laîncasarea facturilor, măcar în situaţia lucrărilor executate pentrustat, precum şi aducerea unei mai mari fermităţi în rezolvareajuridică a situaţiilor de neplată", a adăugat el.
Sectorul construcţiilor, unul dintre cele mai afectate segmenteale economiei după venirea crizei, a primit numeroase promisiunidin partea autorităţilor, însă deocamdată faptele nu dau foartemultă încredere companiilor de profil.
Constructorii vor şti însă cu siguranţă că s-a întors primăvarape strada lor atunci când vânzările de ciment vor reveni la ocreştere de două cifre pentru mai multe trimestre consecutiv.
Foto:Shutterstock
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
