Cosmote, numărul trei pe piaţa locală de telefonie mobilă, şi oasociaţie a operatorilor în care este membră şi Romtelecom, numărulunu pe telefonie fixă, critică modalitatea prin care MinisterulComunicaţiilor (MCSI) îşi propune să cheltuiască fonduri europenede peste 80 mil. euro pentru acoperirea zonelor izolate cu serviciide internet de mare viteză.
Operatorii telecom susţin că noua variantă de proiect propusă deMCSI - prin care statul va construi şi va păstra în proprietate oreţea de internet de mare viteză care va traversa localităţileizolate, dar care lasă în sarcina operatorilor privaţi "cablarea"locuinţelor şi a sediilor companiilor şi instituţiilor - ar puteaavea un efect limitat în creşterea numărului de clienţi pentruserviciile de date.
"Modelul actual nu oferă niciun fel de garanţii în ceea cepriveşte sustenabilitatea şi viabilitatea sa, presupunândinvestiţii semnificative nejustificate din partea operatorilor detelecomunicaţii, pe fondul contextului economic defavorabil", auprecizat pentru ZF oficialii Cosmote România.
"Principala problemă a soluţiei propuse de MCSI după opinia meaeste eligibilitatea proiectului de către CE şi acordul operatorilorpentru noua variantă în care proprietatea reţelei nou-create estea statului", a declarat pentru ZF şi Dan Georgescu, preşedinte alAsociaţiei Operatorilor de Telecomunicaţii din România (AOTR),organizaţie care are ca membri companiile Romtelecom, 2K Telecom,Accesnet, Centrul pentru Servicii de Radiocomunicaţii, Datek,Radcom, Romkatel, Romtelecom, Teletrans şi SN Radiocomunicaţii.
UE alocă aceste fonduri pentru ca România să rezolve problemaaşa-numitelor zone albe - unde nu există niciun furnizor de accesla internet. Potrivit datelor MCSI - care nu sunt "la zi", cidatează din 2008, 19% din populaţia României - aproximativ patrumilioane de persoane locuiesc în aceste zone "albe". Alte 3,4milioane de persoane (16% din populaţie) locuiesc în zone "gri",unde există un singur furnizor de internet.
România este pe ultimul loc în UE din punctul de vedere alacoperirii serviciilor de net rapid ca procent din populaţie.
Nu este însă prima oară când acest proiect este subiectul unorneînţelegeri. UE a alocat României încă din anul 2007 cele peste 80mil. euro pentru construirea unei reţele care să îmbunătăţeascăaccesul la net în zonele fără acoperire, dar România nu a reuşit săpună pe hârtie o primă variantă de proiect decât în anul 2008. Înmandatul ministrului Gabriel Sandu (PD-L) şi al secretarului destat Marius Fecioru (PD-L), MCSI a încercat să deturneze acestefonduri europene către proiectul eRomânia. UE a blocat în acestcontext fondurile în 2010.
După remanierea lui Gabriel Sandu în septembrie 2010, noulministru Valerian Vreme (PD-L), în echipă cu acelaşi secretar destat Marius Fecioru, au încercat deblocarea banilor printr-unproiect care prevedea împărţirea României în 7 zone, în fiecarezonă urmând să se desfăşoare câte un proiect de construcţie a uneireţele, care urma să rămână în proprietatea operatorilor carecâştigau licitaţiile. În discuţii a intervenit însă şi puterniclServiciu de Telecomunicaţii Speciale (STS), care ar fi insistat careţeaua să nu rămână în proprietatea unor operatori privaţi,conform unor surse din piaţă, confirmate ulterior de ministrulcomunicaţiilor. Până la urmă, MCSI a mers pe varianta pentru carear fi făcut lobby STS, prin care statul organizează o singurălicitaţie pentru construcţia reţelei, şi rămâne şi proprietarulinfrastructurii, pe care apoi o va concesiona operatorilorinteresaţi.
În aceste condiţii, reprezentanţii Cosmote afirmă că nu susţinproiectul. "În calitate de parte direct interesată în dezvoltareasustenabilă a pieţei serviciilor de comunicaţii electronice înansambul său, Cosmote România nu susţine implementarea noului modelde proiect destinat extinderii infrastructurii de bandă largă înzonele albe, model recent propus de MCSI. Abordarea noastră rezidădin faptul că, spre deosebire de modelul anterior - model agreat lanivel de principiu atât de către reprezentanţii Comisiei Europenecât şi de către cei ai industriei telecom - modelul actual nu oferăniciun fel de garanţii în ceea ce priveşte sustenabilitatea şiviabilitatea sa, presupunând investiţii semnificative nejustificatedin partea operatorilor de telecomunicaţii, pe fondul contextuluieconomic defavorabil. În plus, noul model nu prefigurează atingereaobiectivului general asumat, acela al reducerii decalajuluisemnificativ înregistrat în raport cu celelalte state membre aleUE, din punct de vedere al gradului de acces la serviciile decomunicaţii în bandă largă".
Dan Georgescu - preşedintele AOTR, susţine că noul proiect alMCSI poate duce la construcţia rapidă a unei reţele, însă existămari riscuri în ceea ce priveşte atingerea scopului proiectului, dea oferi acces la net în zonele "albe".
"Principala problemă a soluţiei propuse de MCSI după opinia meaeste eligibilitatea proiectului de către CE şi acordul operatorilorpentru noua variantă în care proprietaea reţelei nou create este astatului. Este posibil ca, dacă proiectul este aprobat în formapropusă, implementarea reţelei de backhaul să se facă mai rapid şisă fie create puncte de prezenţa în zonele albe", a spus Georgescupentru ZF.
Preşedintele AOTR, care a fost şi preşedinte al autorităţii dereglementare în comunicaţii, spune însă că formula propusă de MCSIar putea avea probleme din cauza implicării puternice a statului."Soluţia propusă cred că poate fi implementată mai rapid printr-osingură investiţie realizată de minister dar administrarea acesteireţele rămâne o problemă. Concesionarea reţelei către un operatorcare să fie autorizat de ANCOM şi care să practice preţuricontrolate de stat ridică, din punctul meu de vedere, problemejuridice, de concurenţă şi de reglementare în premieră şi nu preaînţeleg cum vor fi ele soluţionate, inclusiv cu CE. Soluţiainiţială prin care ţara era împărţită în şapte zone care urmau săfie licitate, iar proprietatea reţelei era a operatorilorcâştigători nu ridica astfel de probleme. În acelaşi timp prinobligaţia de cofinanţare operatorii ar fi construit inclusiv buclalocală (conectarea locuinţelor şi sediilor de companii - n. red) şidisponibilitatea efectivă a serviciilor ar fi fost realizată într-osingură etapă."
În condiţiile în care mai mulţi operatori de pe piaţă nu susţinnoua variantă a proeictului prin care se încearcă obţinereafondurilor europene de 84 mil. euro, responsabilitatea MCSI însuccesul sau eşecul acestui demers va fi covârşitoare, spuneGeorgescu. "În concluzie, aşa cum am mai spus, soluţia mi se pareriscantă din punct de vedere al aprobării proiectului, încadrat încategoria proiectelor majore. Dacă autorităţile au discutat înprincipiu cu CE şi au undă verde, absorbţia acestor fonduri estebenefică pentru ţară mai ales că este unica ocazie pentru obţinereaunei finanţări în domeniul comunicaţiilor electronice. Însă, încazul ratării acestui proiect, MCSI va purta răspunderea şi Româniava fi în continuare printre ţările cu cea mai mică penetrare ainternetului broadband din UE."
Potrivit lui Georgescu dintre cei nouă membri ai AOTR "cel puţindoi" nu susţin variantă propusă de MCSI.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
