Business Internaţional

Consumatorii europeni pun frana cresterii economice

20.07.2004, 00:00 14

Increderea consumatorilor italieni a scazut probabil in aceasta luna si consumatorii francezi au pus si ei frana cheltuielilor in iunie, pe fondul unei redresari economice incetinite de somaj, arata un sondaj realizat de Bloomberg.
Potrivit estimarilor unor economisti intervievati de Bloomberg News, indicele de incredere al consumatorilor italieni a scazut in iulie la 99,5, de la 99,9 in luna precedenta. Consumul din Franta a crescut probabil cu 0,4 procente in luna iunie fata de luna mai, cea mai redusa crestere in decurs de cinci luni, iar increderea investitorilor germani a scazut in iulie pentru a saptea luna din opt, reiese din alte sondaje realizate de Bloomberg.
Cresterea economica in zona euro este sustinuta de cererea din SUA, China si Europa de Est, in timp ce companii precum KarstadtQuelle AG, cel mai mare operator de lanturi de magazine din Germania, reduc drastic forta de munca. Somajul este la cel mai ridicat nivel in cinci ani, fapt care promoveaza mai degraba economiile decat consumul.
Potrivit estimarilor Fondului Monetar International, economia din zona euro va inregistra un ritm de crestere la nivelul de mai putin de o jumatate din cel inregistrat de economia americana.
"Trebuie sa asteptam o redresare in ceea ce priveste gradul de ocupare al fortei de munca, pentru a vedea o crestere a veniturilor si a consumului", a declarat Lorenzo Codogno, economist la Bank of America Securities LLC, care preconizeaza o evolutie "slaba" a pietei muncii in 2005. "Va fi vorba de o redresare putin spectaculoasa, dar totusi de o redresare" in zona euro, a explicat el.
In cursul acestei saptamani, biroul de statistica al Frantei, Insee, institutul Isae din Roma si Centrul ZEW pentru Cercetare Economica in Europa, cu sediul in Germania, vor publica rapoartele despre evolutia increderii consumatorilor si respectiv a investitorilor in cele trei tari europene.
In prezent, rata somajului in zona euro a atins nivelul de 9%, cel mai ridicat din 1999.
La inceputul acestei luni, KarstadtQuelle a anuntat ca va renunta la 4.000 de locuri de munca pana in 2006, pentru a se adapta cererii scazute. In Franta, producatori printre care si Nestle SA au redus numarul angajatilor cu 236.300 din primul trimestru al anului 2001, pentru a creste profitul.
Nesiguranta locurilor de munca ii determina pe consumatorii europeni sa economiseasca, ceea ce franeaza ritmul cresterii economice. Din 2000 pana in 2003, inclinatia spre economii a ajuns la 10,7% in Germania, de la 9,8%. Acelasi indicator a inregistrat o  crestere de la 14,4% la 15,1% in Italia.
"Este nevoie de accelerarea consumului pentru a da un impuls redresarii economice", a declarat Michael Dicks, economist sef la Lehman Brothers Holdings Inc., Londra. FMI preconizeaza pentru acest an o crestere de 1,7% pentru zona euro, comparativ cu 4,6% in SUA si 3,4% in Japonia.
Pentru moment, cresterea economica a zonei euro este sustinuta de cererea straina. Exporturile din Germania, cea mai puternica economie a regiunii, au crescut in mai pentru a sasea luna din sapte, relateaza Bloomberg.
Royal Philips Electronics NV, cel mai mare producator de aparatura electronica pentru consum din Europa, a raportat saptamana trecuta ca divizia sa de semiconductoare a revenit la profit in al doilea trimestru, sprijinita de cererea globala.
Tot in Germania, cea mai indelungata recesiune economica de la al doilea razboi mondial a determinat companiile sa pretinda ore suplimentare de la angajati, fara plata. Economisti printre care Elga Bartsch de la Morgan Stanley si Juergen Michels de la Citigroup Inc. au declarat in aceasta luna ca mai multe ore lucrate de fiecare angajat sunt solutia la impulsionarea cresterii economice si la recuperarea diferentei fata de SUA.
Siemens AG, cea mai mare companie producatoare de aparatura electronica din Germania, a obtinut luna trecuta acordul sindicatelor reprezentand doua fabrici de telefoane mobile pentru prelungirea saptamanii de lucru fara a majora salariile. DaimlerChrysler AG a informat muncitorii a doua fabrici Mercedes din sudul Germaniei ca trebuie sa suporte reduceri de costuri, sau pierderea a 6.000 de locuri de munca.
MAN AG, al treilea producator de camioane din Europa, incearca de asemenea o revenire la saptamana de lucru de 40 de ore, fara a oferi plati salariale suplimentare.
Germania s-a bazat, in primele trei luni ale acestui an, pe exporturi pentru a asigura cresterea economica, consumul nereusind sa creasca pentru un al patrulea trimestru. Vanzarile cu amanuntul au inregistrat in mai cea mai dramatica scadere din luna noiembrie.



ioana.leaua@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO