În toamna anului trecut, când armata ucraineană înregistra primele victorii notabile în contraofensiva de pe frontul cu invadatorii ruşi, guvernul de la Kiev lansa o ofensivă pentru atragerea de investiţii străine. Scopul iniţiativei este de a găsi capital de până la 400 de miliarde de dolari pentru proiecte ucrainene din domenii variind de la tehnologie şi agricultură la metalurgie şi resurse naturale. Investiţiile ar beneficia de garanţii de împrumut şi asigurare de la donatori occidentali.
Ucraina va atrage, fără îndoială, investitori străini după război deoarece deja se fac planuri de reconstrucţie, iar această ţară are resurse naturale, unele rare, cum ar fi litiul, necesare industriilor moderne. Însă cine ar investi acum, în plin conflict militar şi într-o economie paralizată?
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat în februarie anul acesta că este hotărâtă să achiziţioneze o participaţie de până la 35% din parcul industrial M10 de lângă Liov, cel mai mare oraş din vestul Ucrainei. Proiectul este dezvoltat de compania de investiţii Dragon Capital, care are rădăcini cehe şi legături cu miliardarul american George Soros. Investiţiile BERD se vor ridica la 24,5 milioane de dolari.
Bancherii americani vorbesc de un posibil viitor fond de investiţii de 20-100 de miliarde de dolari, arată New York Post, care scrie şi că marile bănci şi companii financiare de pe Wall Street sunt interesate să investească în Ucraina. În acest scop, manageri de la BlackRock şi JPMorgan discută deja cu guvernul de la Kiev.
Parcul industrial, construit într-o zonă mai ferită de bombardamente şi departe de linia frontului, va fi important atât pe timp de război, cât şi de pace deoarece va cuprinde depozite şi linii de producţie. O altă instituţie financiară din UE, Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), ajută cu capital la reconstruirea reţelei feroviare, a drumurilor şi podurilor şi a reţelei de transport de electricitate. Acestea sunt bănci, nu afaceri, special create pentru a ajuta când sau acolo unde alţii n-au curaj.
Însă Ucraina nu a fost abandonată nici de investitorii occidentali. Când invadatorii ruşi au ocupat o parte din periferiile Kievului, au ocupat şi un atelier de reparaţii pe care producătorul de camioane Scania îl avea acolo. Compania suedeză şi-a luat unitatea înapoi când soldaţii ruşi s-au retras după câteva luni şi a demarat rapid planurile de a mai construi un atelier, tot în apropierea capitalei, scrie fDi Intelligence. Iniţiativa data de dinainte de război, dar evoluţia conflictului nu i-a făcut pe suedezi să se răzgândească. Din contră, războiul a făcut ca nevoia de transport cu camionul să crească.
Scania este una din cele cel puţin 26 de companii care, potrivit datelor fDi, au adus investiţii în Ucraina în 2022 în ciuda invaziei. Alta este firma de securitate cibernetică americană Hold Security, care a ales Kievul pentru cel de-al doilea birou european al său. Operaţiunile din Ucraina au fost lansate la doar 18 zile după ce Rusia şi-a început invazia. Dintre cei 30 de angajaţi ai biroului, mulţi lucrează de acasă. Pentru producătorul de drone leton Atlas, din Ucraina vin 50% din venituri. Firma a semnat un contract de furnizare de drone pentru armata ucraineană chiar a doua zi după invazie, iar în prezent angajează ingineri pentru un centru de cercetare şi proiectare la Kiev.
Ucraina are depozite mari de litiu, neexploatate. Acestea au atras atenţia lumii, inclusiv Chinei, şi înainte de război. O bună parte din depozite se află în zonele de front sau ocupate de ruşi cum ar fi Mariupol şi Doneţk. Altele sunt situate în regiuni centrale mai adăpostite de război. Cum Ucraina va avea nevoie de bani pentru reconstrucţie, este de aşteptat ca după încetarea conflictului Kievul să permită exploatarea acestor resurse.
În iunie, grupul irlandez de materiale de construcţii Kingspan a decis deschiderea unui campus tehnologic de 200 de milioane de euro la Liov. Dezvoltatorul de jocuri online SciPlay, din SUA, şi-a majorat numărul de angajaţi din Ucraina cu 60% de la izbucnirea războiului.
ArcelorMittal, cel mai mare investitor străin din Ucraina, a continuat să-şi plătească cei 26.000 de angajaţi în pofida prăbuşirii producţiei şi creşterii costurilor – una din minele de fier a fost ocupată de ruşi, iar în prezent zona este periculoasă din cauza minelor antitanc şi antipersonal. Compania are în plan pentru anul acesta investiţii de 130 de milioane de dolari, potrivit Euractiv. Şi este important pentru un producător de oţel de talia ArcelorMittal să rămână în Ucraina.
Specialiştii spun că această ţară ar trebui să se aştepte la un val masiv de investiţii private americane în reconstruirea infrastructurii. Reconstrucţie înseamnă cerere pentru oţelul produs local de Arcelor. Bancherii americani vorbesc de un posibil viitor fond de investiţii de 20-100 de miliarde de dolari, arată New York Post, care scrie şi că marile bănci şi companii financiare de pe Wall Street sunt interesate să investească în Ucraina. În acest scop, manageri de la BlackRock şi JPMorgan discută deja cu guvernul de la Kiev. Oferta de proiecte de investiţii prezentată de guven anul trecut cuprinde energie verde şi facilităţi de stocare a electricităţii, ceea ce sugerează dezvoltarea unor industrii care folosesc metale rare. Or Ucraina are, spre exemplu, depozite mari de litiu, neexploatate. Acestea au atras atenţia lumii, inclusiv Chinei, şi înainte de război. O bună parte din depozite se află în zonele de front sau ocupate de ruşi cum ar fi Mariupol şi Doneţk. Altele sunt situate în regiuni centrale mai adăpostite de război. Cum Ucraina va avea nevoie de bani pentru reconstrucţie, este de aşteptat ca după încetarea conflictului Kievul să permită exploatarea acestor resurse.
