Când în dimineaţa zilei de 24 februarie 2022 Rusia a atacat militar şi a invadat Ucraina, declanşând un război la graniţa noastră, nimeni nu se gândea că 2022 va fi cel mai bun an economic din istoria României.
În primele zile de război, toată lumea se uita la televizor îngrozită văzând tancurile ruseşti înaintând spre Kiev, şi se grăbea să scoată banii din bănci şi să îi schimbe în euro (acum când cursul valutar este la 4,93 cine îşi mai aminteşte că în februarie nu găseai să cumperi euro la 5,2 lei la casele de schimb) pentru a avea resurse disponibile în caz că venea criza sau că trebuia să plece din ţară. Ca să nu mai vorbim că toţi ne căutam paşaportul ca să vadă dacă mai este valabil pentru că din 2007 de când am intrat în UE am folosit mai mult buletinul ca să călătorim.
Unii chiar au plecat imediat din ţară, aşa preventiv.
Toată lumea se gândea că ruşii vor ocupa imediat Kievul şi apoi vor veni şi peste noi. Nimeni nu se baza pe faptul că NATO ne va apăra pentru că mai degrabă apără ţările occidentale decât o ţară periferică, de frontieră, fără miză, cum e România.
Companiile au oprit imediat investiţiile, mai ales multinaţionalele, iar fiecare încerca să strangă şi să îşi apere cash-ul pentru a rezista crizei care se anunţa. Nici nu se mai punea problema vreunei creşteri a businessului sau a investiţiilor. Iar creşterea salariilor era ceva utopic.
Treptat, dar cu ochii pe televizior, cu paşaportul schimbat şi pus pe bibliotecă alături de câteva mii de euro în caz că este nevoie să fugi, viaţa şi activitatea economică au mers înainte.
După un an de război şi de crize de toate felurile rezultatul economic pentru România este incredibil de bun.
Cu toate că războiul ne-a adus explozia preţurilor, reînvierea inflaţiei, triplarea dobânzilor, companiile şi populaţia au fost extrem de reziliente.
Economia a crescut cu 4,8%, dublu fata de prognoze, nici vorbă de scădere sau recesiune economică, bugetul de stat a avut cele mai mari încasări din istorie datorită inflaţiei şi creşterii economice. Ministerul Finantelor a putut să se împrumute fără probleme ca să finanţeze deficitul şi datoriile care ajungeau la scadenţă, chiar daca am plătit dobânzi mai mari, pieţele externe nu ne-au închis uşa la împrumuturile externe, deşi suntem o ţară de graniţă cu un război.
PIB-ul a ajuns la 280 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie.
Mugur Isărescu a ţinut cursul valutar stabil, ceea ce a fost o ancoră extraordinară pentru economie şi într-un sens pozitiv dar şi într-unul negativ prin explozia deficitului comercial şi a deficitului de cont curent.
Companiile s-au trezit că pot să majoreze preţurile aşa cum nu au făcut-o în ultimele două decenii, iar consumatorii să plătească aceste preţuri.
Când se va trage linie, vom vedea că 2022 a fost un an extrordinar pentru companii, în euro, cifra de afaceri cumulată a tuturor firmelor din România atingând cel mai ridicat nivel din istorie, de 2.350-2.450 miliarde de lei, faţă de 2.000 de miliarde lei în 2021. În euro cifra de afaceri totală a crescut la 480 miliarde de lei, faţă de 410 miliarde de lei în 2021.
Datorită exploziei preţurilor la energie Petrom a raportat pentru anul trecut o cifra de afaceri totală de 61 miliarde de lei, în creştere cu 136% şi un profit net de 10,3 miliarde de lei, în creştere cu 260%. Nuclearelectrica a avut o creştere a profitului de 163%, până la 2,7 miliarde de lei, la afaceri de 6,5 miliarde de lei, dublu faţă de anul 2021.
Sistemul bancar va raporta cel mai mare profit din istorie de peste 10 miliarde de lei, peste 2 miliarde de euro. Banca Transilvania, cea mai mare bancă din piaţă a raportat un profit de 2,4 miliarde de lei la nivel de grup financiar, în creştere cu 23%.
Retailerii, cei prin care trece mai mult de jumătate din consumul populaţiei, au avut în 2022 cel mai bun an, deşi puterea de cumpărare a consumatorilor a scăzut creşterile de preturi au acoperit scăderile de volum, ceea ce, în final, se traduce prin rezultate financiare mai mari.
Importurile au sărit efectiv în aer, ajungând la nu mai puţin de 126 de miliarde de euro, ceea ce a adus, în final, un deficit comercial pentru România de 34 miliarde de euro.
Deşi suntem în plin război, investiţiile străine directe au fost anul trecut de 10,4 miliarde de euro, depăşind precedentul nivel istoric de 9 miliarde de euro din 2008.
Rezervele valutare ale BNR au depăşi, acum îm ianuarie, 50 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie.
Este adevărat că şi datoria externă totală a României, atât cea deţinuta de stat cât şi cea a sectorului privat, a crescut anul trecut la 143 miliarde de euro fara de 136 de miliarde de euro în 2021. https://www.zf.ro/opinii/sorin-paslaru-zf-pib-ul-tara-pib-ul-economie-ar-buna-cresterea-21610978
Toată lumea se întreabă ce s-a întamplat cu economia României, cum de a avut aceste rezultate economice, deşi este afectată de razboi şi de toate crizele.
În primul rând, inflaţia a fost pentru companii şi pentru stat cel mai bun lucru care li se putea întâmpla. Creşterile de preţuri au adus creşterea încasărilor având în vedere că populaţia, consumatorii au putut sa le înghită destul de bine.
În al doilea rând, stabilitatea cursului de schimb leu/euro ajută enorm în raportarea rezultatelor financiare în euro, ceea ce face ca bilanţurile firmelor din România, atât româneşti, cât şi multinaţionale să arate bine.
Pentru că încasările au fost în creştere datorită inflaţiei iar rezultatele financiare în euro arată creşterii substanţiale datorită stabilităţii cursului valutar, iar în aceste condiţii companiile nu a fost nevoite să dea oameni afară sau să taie salariile ca în criza anterioară.
Mai mult decât atât companiile au fost nevoite să majoreze salariile în criză pentru a nu-şi pierde oamenii. Aşa se face că salariul mediu a crescut cu 13%, apropiindu-se de inflaţia care a fost de 16%. Scăderea puterii de cumpărare reală cu numai 3% a putut fi acoperită de consumatori, fie prin reducerea propriilor cheltuieli, fie prin apelarea la economiile deţinute la bancă.
Triplarea dobânzilor la credite a adus o mare problema dar, până acum, ratele au fost plătite.
Dacă multinaţionalele trăiesc din liniile de finanţare externe, companiile româneşti şi băncile trăiesc din garanţiile acordate de stat prin diversele programe. De altfel, din 2020, de când a izbunit pandemia, creditarea bancară este susţinută în cea mai mare parte prin aceste garanţii, pentru că altfel, băncile nu ar fi finanţat firmele româneşti, având în vedere perioadele dificile pe care le traversăm. Acest risc va fi plătit mai încolo.
Dacă în criza de acum un deceniu piaţa imobiliară a fost punctul nevralgic al economiei româneşti şi al sistemului bancar, acum această piaţă rezistă destul de bine. Preţurile apartamentelor, terenurilor, activelor imobiliare, nu au scăzut, ci dimpotrivă, au crescut, ceea ce contribuie la stabilitatea economiei şi a sistemului bancar. Creşterea exponenţială a dobânzilor a încetinit creditarea ipotecară/ imobiliară şi implicit vânzarea pe zona rezidenţială, dar acest lucru este compensat parţial de vânzările cash, ceea ce face ca dezvoltatorii să reziste în această criză.
Pentru că românii au bani, şi albi şi negri, şi gri, turismul extern a explodat pur şi simplu, "ca minele din Ucraina", suma cheltuită în afară fiind de nu mai puţin de 7 miliarde de euro, dublu faţă de 2021.
În marile oraşe, restaurantele continuă să fie destul de pline, şoselele sunt aglomerate, viaţa economică merge cu turaţie maximă iar lumea îşi planifică concediile pentru această vară, ca şi cum nu ar fi nicio criză sau niciun război.
Acesta este tabloul economic actual, iar când tragem linie după un an de război şi de crize, putem să spunem că nu a fost chiar aşa de rău, ci dimpotrivă.
