Luni, prima zi de lucru de după alegerile din Turcia care au “răpit” partidului aflat la guvernare majoritatea în parlament, acţiunile companiei Katmerciler Ekipman, cel mai mare furnizor pentru poliţie de autovehicule antirevoltă cu tunuri de apă, s-au prăbuşit cu peste 19%.
Katmerciler Ekipman a câştigat mai multe licitaţii publice pentru livrarea de utilaje de control al demonstranţiilor şi este deţinută de un fost membru al partidului de guvernământ AKP, Ismail Katmerci, scrie Reuters.
De la IPO-ul din 2010, preţurile acţiunilor companiei au înregistrat creşteri accentuate de fiecare dată când aceasta a câştigat o licitaţie publică. Unul dintre principalii cumpărători ai celebrelor maşini cu tunuri de apă TOMA este guvernul turc. Premierul Ahmet Davutoğlu s-a lăudat că “va cumpăra 10 noi TOMA pentru fiecare vechicul similar” distrus în protestele de stradă. Demonstraţiile antiguvernamentale din 2013 care au pornit din parcul Gezi au făcut din Katmerciler Ekipman un campion al creşterii profitului.
Luptele dintre forţele speciale antirevoltă şi protestatari au adus maşinilor TOMA atât de multă faimă internaţională încât compania care le produce a fost invitată să intre pe pieţe precum Brazilia şi Libia.
Ziua de luni a adus în general durere pe Bursa de la Istanbul pentru companiile afiliate guvernului. Au căzut, printre altele, titlurile Tumosan, care produce motoare diesel şi tractoare, şi cele ale Ihlas Maden şi Ihlas Gazetecilik, care produc textile. Marţi, acţiunile Katmerciler Ekipman au înregistrat o creştere uşoară.
Însă pentru companiile care au legături cu adepţii clericului islamist Fethullah Gulen, fost aliat şi acum cel mai înverşunat rival al conducătorului AKP, preşedintele Erdogan, au crescut sănătos luni.
Titlurile companiei miniere Koza Madencilik au urcat cu peste 13%, cele ale producătorului de aur Koza Altin au sărit cu peste 12%, iar cele ale companiei de energie Ipek Dogal au avansat cu 10%.
Gulen, care trăieşte autoexilat în SUA din 1999, este acuzat de Erdogan că încearcă să formeze un “stat paralel” în Turcia. Gulen spune că Erdogan conduce ţara “spre totalitarism”.
Indicele principal al Bursei de la Istanbul a scăzut luni cu apoape 6%.
5 rezultate surprinzătoare ale alegerilor parlamentare turceşti
Puterea dată de alegători partidului de guvernământ AKP a slăbit în toate provinciile şi în special în marile oraşe, în timp ce principalele partide concurente au primit forţe noi, scrie Hurriyet Daily News.
Noul parlament al Turciei este rezultatul final al cererilor făcute de alegători de la protestele din 2013 din parcul Gezi: mai multă democraţiei, pluralism la guvernare, separarea puterilor în stat şi descentralizare, idei care se ciocnesc cu ambiţiile prezidenţiale ale lui Erdogan. În noul parlament vor fi 97 de femei (18% dintre parlamentari), cel mai mare număr din istorie. Vor fi patru parlamentari creştini şi pentru prima dată reprezentanţi ai minorităţilor romă şi yazidi.
Peste 95% dintre voturi vor fi reprezentate în noul parlament, cel mai ridicat nivel de la introducerea actualului sistem electoral prin lovitura de stat a armatei din 1980. Dictatura militară a introdus un prag de 10% din voturi pentru intrarea în parlament cu scopul de a submina pluralismul şi reprezentarea minorităţilor. AKP, care a păstrat acest prag, a putut forma în 2002 un guvern puternic monopartit cu doar 34% din voturi deoarece 45% din voturi s-au dus la partide care nu au reuşit să treacă peste limita de 10%. Alegerile de duminică au propulsat peste aceat prag Partidul Democrat al Poporului, reprezentativ pentru minoritatea kurdă. În perioada 1983-2011, gradul de reprezentare a oscilat între 41% şi 86%.
Platformele de campanie axate pe economie ale partidelor de opoziţie, cuplate cu câteva idei populiste, au frânat jocul AKP, partid mai talentat în politici axate pe ideologie. Două partide de stânga au primit mai mult de 38% din voturi, iar politicienii de stânga au primit cele mai multe locuri în parlament din 1980.
Peste 1,3 milioane de voturi au fost catalogate invalide, cu 30% mai mult decât la alegerile anterioare. Numărul de voturi invalide este mai mare chiar decât numărul de voturi primite de al cincilea cel mai mare partid, Saadet. Aceste voturi ar putea reprezenta un protest şi semn de neîncredere în clasa politică din Turcia. Numărul mare ar putea reflecta confuzia cauzată de designul prost al certificatelor de vot, care-i plasează pe candidaţii independenţi imediat sub căsuţele partidelor, determinându-i pe mulţi cetăţeni să ştampileze hârtia de două ori.
