Adoptarea pe scară largă a plăţilor electronice în cazul companiilor, a autorităţile publice şi a consumatorilor, ar putea genera un beneficiu net de 400 milioane de dolari (peste 1,5 mld. lei) anual pentru Capitală, prin creşterea cu zece puncte procentuale a ponderii tranzacţiilor electronice în totalul plăţilor.
“În acelaşi timp, beneficiile totale estimate ar urca la aproape 1,7 miliarde de dolari (6,5 miliarde de lei) pe an, dacă Bucureştiul ar atinge nivelul maxim realizabil de eliminare a numerarului, respectiv ca 95% dintre plăţi să fie efectuate prin mijloace electronice.”, menţionează un studiu comandat de Visa şi realizat de Roubini ThoughtLab, prin care s-a analizat impactul economic al unei utilizări mai frecvente a plăţilor digitale în 100 dintre marile oraşe ale lumii.
Aproximativ 50% dintre plăţile totale efectuate în Bucureşti în prezent sunt fără numerar, iar în cazul celor mai activi 10% dintre utilizatorii de plăţi digitale procentul urcă la 95%. Beneficiile estimate pentru companii se ridică la 900 mil. dolari, cele pentru autorităţi la peste 600 mil. dolari, iar cele pentru consumatori la aproape 100 mil. dolari.
La nivel global, plata electronică ar putea genera un beneficiu net total de până la 470 miliarde de dolari pe an, mai arată studiul comandat de Visa.
Potrivit acestuia, consumatorii din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 28 miliarde de dolari pe an sub formă de beneficii directe nete estimate. Acest impact ar proveni de la factori care includ economisirea unui număr de până la 3,2 miliarde de ore alocate în prezent tranzacţiilor bancare, comerciale şi de tranzit, la care se adaugă o scădere a infracţionalităţii legate de numerar.
Companiile ar putea obţine peste 312 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Acest impact s-ar datora unor factori precum economisirea unui număr de până la 3,1 miliarde de ore de timpul alocat procesării plăţilor primite şi făcute şi o creştere a veniturilor din vânzări generată de extinderea bazelor de clienţi on-line şi în magazinele fizice. De asemenea, studiul a constatat că la acceptarea numerarului şi a cecurilor, companiile suportă costuri de 7,1 cenţi la fiecare dolar primit, comparativ cu 5 cenţi la fiecare dolar încasat din surse digitale.
În acelaşi timp, autorităţile publice din cele 100 de oraşe participante la studiu ar putea obţine aproape 130 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Impactul s-ar datora factorilor precum creşterea veniturilor din impozite şi taxe, o mai mare creştere economică, economii de costuri prin eficientizarea administrativă şi reducerea costurilor aferente proceselor penale datorită reducerii infracţionalităţii legate de numerar.
Odată cu utilizarea tot mai frecventă a plăţilor digitale în marile oraşe, efectele pozitive se pot extinde dincolo de avantajele financiare pentru consumatori, companii şi autorităţi publice. Trecerea la plăţile digitale poate avea şi un rol de catalizator asupra economiei generale a oraşului, inclusiv asupra creşterii PIB-ului, a gradului de angajare a forţei de muncă, a salariilor şi a productivităţii.
„Utilizarea tehnologiilor digitale, de la telefoane inteligente şi dispozitive wearable la inteligenţă artificială şi maşini autonome, transformă rapid modul în care locuitorii oraşelor îşi fac cumpărăturile, călătoresc şi trăiesc,” explică Lou Celi, Director, Roubini ThoughtLab. „Fără o bază solidă pentru plăţile electronice, marile oraşe nu vor putea profita pe deplin de viitorul lor digital, conform analizei noastre.”
