• Leu / EUR4.9250
  • Leu / GBP5.7274
  • Leu / USD4.7278
Definim viitorul sustenabil

Digitalizarea transformă companiile agricole şi din industria alimentară şi permite optimizarea costurilor de producţie, reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă şi posibilitatea extinderii într-un timp mai scurt

12.10.2020, 11:43 Autor: Florentina Niţu

Pentru a reuşi să treacă într-o nouă etapă, oamenii de afaceri din agricultură şi industria alimentară trebuie să transforme în primul rând mediul de lucru, digitalizarea fiind un proces necesar în acest moment, ea putând crea o diferenţă mare între cei care vor reuşi să îşi ducă afacerea la alt nivel, consideră Marius Gavrea, business strategy lead – agri financing products pe divizia Business Banking în cadrul ING Bank România, una dintre cele mai mari bănci locale, care a raportat pentru 2019 active de 9,27 mld. euro.

În rândul companiilor agricole, un avantaj concret a fost foarte vizibil în primăvara lui 2020, adaugă el, când restricţiile de trafic voluntare sau impuse au îngreunat ieşirile în câmp, iar fermele digitalizate au putut lua decizii pe baza informaţiilor din hărţile satelitare, au putut transmite online declaraţiile APIA şi au putut analiza starea de vegetaţie pe baza informaţiilor oferite de software. Totuşi, el crede că o fermă cu adevărat digitală nu se rezumă la tractoare fără şofer, fertilizare variabilă sau hărţi care să îi atenţioneze pe fermieri când apar anumite probleme cu solul.

„Agricultura digitală este pasul următor, adică integrarea tuturor acestor informaţii într-un sistem computerizat care să îi spună fermierului ce trebuie să facă şi care sunt cele mai bune decizii ce pot fi luate. Aceste decizii vor genera beneficii majore precum optimizarea costurilor de producţie, maximizarea randamentelor de producţie la hectar, trasabilitatea produselor şi nu în ultimul rând, relaţia cu banca, prin faptul că se pot transmite informaţii clare şi în timp real despre starea afacerii, ceea ce ajută foarte mult banca în luarea deciziei de creditare”, spune Marius Gavrea.

Pe de altă parte, Delia Murgu, sector head Commodities Food & Agri pe divizia Wholesale Banking în cadrul ING Bank, afirmă că poziţia predominantă actuală de exportator de materie primă şi importator de produse finite a României poate fi schimbată.

„Ca principale ingrediente ale unui astfel de business, aş menţiona disponibilitatea capitalului necesar dezvoltării afacerii şi mai ales investiţiile în tehnologie, pentru diferenţierea propriul produs finit de cele existente, ambele componente contribuind la consolidarea unui brand în piaţă”, explică ea.

Reprezentanţii ING Bank estimează că deţin o cotă de piaţă de 20% din companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 milioane euro, deservind practic 1 din 5 jucători din sector. Aceştia mai spun că la nivelul întregului portofoliu agro-alimentar, cele mai accesate servicii sunt, în primul rând, cele de creditare, având o pondere de aproximativ 60% din total.

Teofil Dascălu, CEO şi fondator al Frizon Group, una dintre cele mai digitalizate ferme din România, ce lucrează peste 3.800 de hectare, susţine că rolul agriculturii de precizie este de a facilita ca tehnologia viitorului să întâlnească experienţa specialiştilor din domeniu, în urma căreia se obţin rezultate cât mai ridicate cu costuri cât mai mici, cheltuielile cu forţa de muncă fiind, în primul rând, reduse. În al doilea rând, menţionează el, sunt diminuate pierderile cauzate de risipa de inputuri, urmărindu-se aplicarea acestora cu o precizie cât mai bună.

„Digitalizarea conferă fermei noastre posibilitatea realizării unei programări liniare, prin care se maximizează gradul de predictibilitate şi se diminuează volatilitatea la nivel de profit operaţional. Astfel, prin intermediul agriculturii de precizie, am reuşit să gestionăm aproape 4.000 de hectare cu un număr de 20 de angajaţi, în condiţiile în care, în urmă cu circa zece ani, cu acelaşi număr de angajaţi exploatam o suprafaţă de 700 de hectare”, afirmă Teofil Dascălu.

Compania a investit în ultimii şapte ani peste un milion de euro în agricultura de precizie, iar acum pune în aplicare diferiţi algoritmi, astfel încât să poată asigura în timp real o analiză statistică corespunzătoare a datelor culese şi să ia decizii înţelepte. Informaţiile provin dintr-o multitudine de surse, precum echipamente de măsură şi control, utilaje, staţii meteo, date contabile sau date privind inputurile agricole şi sunt colectate într-o bază de date unică. „Cu ajutorul inteligenţei artificiale, pe baza datelor statistice şi a concluziilor extrase, modulul avansat de interpretare automată va lua şi deciziile de management aferente.”

Grupul Boromir, cea mai mare afacere cu capital românesc din domeniul morăritului şi panificaţiei, a început din aprilie 2020 să se concentreze şi pe digitalizarea proceselor operaţionale pentru extinderea businessului, investind într-un magazin online.

„Pe fondul crizei provocate de pandemie, digitalizarea proceselor operaţionale a devenit o prioritate pentru companii. În cazul nostru, s-a concretizat prin construirea unui sistem de vânzare online cu livrare la domiciliu în toată ţara, prin intermediul platformei de e-commerce boromirmarket.ro”, explică Constantin Boromiz, CEO şi fondator al Boromir.

El adaugă că feedback-ul pe care îl primesc direct de la consumatorul final i-a ajutat să-şi dea seama în ce direcţie se dezvoltă piaţa. „De curând, am lansat mălaiul Boromir fără gluten, care a fost foarte apreciat în rândul clienţilor online şi face parte dintr-o nişă pe care ne dorim să o dezvoltăm.”

Astfel, antreprenorul spune că în lunile noiembrie şi decembrie, se aşteaptă să aibă o creştere de până la zece ori a vânzărilor online comparativ cu perioada Paştelui, când au lansat magazinul online şi urmăresc ca în termen de cinci ani, Boromir Market să ajungă la 3% din cifra de afaceri a grupului.

„Sistemul bancar joacă un rol important în sectorul agro-alimentar prin sprijinirea acordării de finanţare, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Grupul Boromir a beneficiat de sprijinul ING Bank încă din anul 2003, fiind alături de noi la toate investiţiile pe care le-am derulat şi pe care le avem în derulare. Parteneriatul Boromir – ING Bank a realizat investiţii majore ce ne-au adus o creştere a exportului cu 40% şi o creştere a cifrei de afaceri cu 6% în acest an faţă de cel precedent”, mai spune Boromiz.

Delia Murgu întăreşte că ING îşi propune să ofere şi servicii personalizate de tip scoring şi limită de credit care să faciliteze un proces decizional de creditare mai bun, mai rapid şi mai uşor în rândul clienţilor săi atunci când aceştia îşi stabilesc apetitul de risc/ limitele comerciale în relaţia cu partenerii lor.

„Atenţia sporită acordată experienţei clienţilor noştri, importanţa acordată digitalizării şi expertiza sectorială, care ne permite nu numai acordarea de soluţii adaptate profilului de business al fiecărui client, dar şi o reacţie mai rapidă de răspuns, sunt elementele care ne diferenţiază cu adevărat de competitorii noştri”, susţine Delia Murgu.

 

Care este poziţia ING Bank România în sectorul de food & agri? Care sunt cele mai accesate servicii şi cum vă diferenţiaţi pe piaţă în acest sector competitiv?

Delia Murgu, Sector Head Commodities, Food & Agri, divizia Wholesale Banking, ING Bank România: Din perspectiva Wholesale Banking, estimăm că deţinem o cotă de piaţă de 20% din target market-ul nostru (companii cu cifra de afaceri mai mare de 100 milioane euro), deservind practic 1 din 5 jucători din sector. La nivelul întregului portofoliu Food & Agri, cele mai accesate servicii sunt, în primul rând, cele de creditare (linii de capital de lucru, credite de investiţii, finanţări/ refinanţări), având o pondere de ~60% din total. Diferenţa de 40% este egal împărţită între zona de pieţe financiare (în special schimburi valutare, dar şi produse derivate pe cursul valutar, pe rata dobânzii sau pe mărfuri), zona de plăţi şi cash management (aş menţiona aici apetitul accentuat pentru e-commerce) şi factoring (evidenţiindu-se interesul crescut asupra beneficiilor reverse factoring-ului).

Atenţia sporită acordată experienţei clienţilor noştri (desemnarea unui unic consultant dedicat şi urmărirea gradului de satisfacţie a clienţilor prin Net Promoter Score), importanţa acordată digitalizării (începând din anul 2017, deservim 100% online nevoile clienţilor noştri) şi expertiza sectorială, care ne permite nu numai acordarea de soluţii adaptate profilului de business al fiecărui client, dar şi o reacţie mai rapidă de răspuns, sunt elementele care ne diferenţiază cu adevărat de competitorii noştri.

Marius Gavrea, Business Strategy Lead – Agri Financing Products, divizia Business Banking, ING Bank România: În ceea ce priveşte segmentul de agri-business, strategia de dezvoltare în ING este de a finanţa întreg lanţul de furnizare şi de a avea în portofoliu afaceri cu cât mai multe verigi de integrare. Astfel, avem în ING un portofoliu de clienţi variat şi echilibrat, atât în ceea ce priveşte dimensiunea afacerii lor, cât şi apartenenţa la sub-segmentele din agri-business. Fermierii din cultura vegetală reprezintă mai bine de o treime din portofoliu, fiind urmaţi de cei din zootehnie şi segmentele de susţinere a acestora, respectiv distribuitorii de materii prime pentru agricultură, traderii de cereale şi procesatorii.

Prin acest mix echilibrat de clienţi din diviziile de Wholesale Banking şi Business Banking, ING Bank România poate aduce o valoare adăugată importantă în ecosistemul Food & Agri. Clienţii mari (traderi, procesatori din industria alimentară, producători de inputuri - materii prime pentru producţia agricolă) au nevoie să îşi securizeze accesul la fermieri, la produsele lor, iar fermierii au nevoie să fie ajutaţi de bonitatea financiară a acestora pentru a avea acces la finanţare mai uşor. Astfel, ING poate fi facilitatorul acestor necesităţi din ambele părţi: direct, prin crearea unor produse de creditare cu partajare a riscului de credit sau, indirect, acţionând ca o platformă de lucru pentru toţi jucătorii implicaţi. Prin acest concept, ne dorim să aducem cât mai mulţi jucători implicaţi pe aceeaşi platformă pentru a putea avea interacţiuni directe.

Care a fost abordarea băncii faţă de programul IMM Invest în segmentul de agri-business?

Marius Gavrea: Anul 2020 a fost unul foarte dificil pentru fermierii români afectaţi atât de măsurile generate de pandemia Covid-19, dar mai ales de secetă. Ţinând cont de situaţia dificilă din acest an, şi noi la ING ne-am adaptat produsele de creditare. În cadrul programului IMM Invest, am creat un produs special pentru fermieri, cu rate semi-anuale care pot fi plătite la recolta viitoare, adică aceştia vor beneficia în primele 8 luni de o perioadă de graţie.

Prin urmare, încurajăm fermierii să aplice în programul IMM Invest, care este în multe privinţe potrivit nevoilor fermierilor. Una dintre cele mai mari probleme pe care le au fermierii în relaţia cu băncile este de a reuşi să găsească garanţii pentru credite, iar prin acest program, statul, prin FNCGIMM, vine să garanteze cu până la 90% creditele acestora.

A doua problemă pe care o rezolvă acest produs este legată de costuri, dobânda fiind plafonată la ROBOR la 3 luni + 2-2,5% (diferenţele sunt în funcţie de destinaţia creditului: investiţii sau capital de lucru). De asemenea, timp de 8 luni de la semnarea contractului de credit, dobânda este subvenţionată de către stat. Chiar şi după ce se termină acest grant, plaja de dobânzi este foarte atractivă, din punctul meu de vedere şi din ce am văzut că practică finanţatorii în agri-business.

Sustenabilitatea şi inovaţiile digitale – ce rol au în strategia ING şi cum vă implicaţi efectiv?

Delia Murgu: Sustenabilitatea este în centrul strategiei ING, atât la nivel global, cât şi local, reuşind să ne poziţionăm în primul semestru al acestui an, în ţările în care activăm, ca lider de piaţă în sectorul obligaţiunilor verzi, sustenabile şi sociale (cu 20 de emisiuni) şi pe locul trei (cu 77 de tranzacţii) în topul creditelor dedicate proiectelor de sustenabilitate şi sociale.

ING încurajează, prin produsele sale, încercările clienţilor de a atinge anumite obiective de sustenabilitate. Printre principalele produse oferite, menţionez împrumuturile, obligaţiunile verzi sau tranzacţiile de hedging (acoperire asupra variaţiei preţului), pentru care ING oferă bonificaţii în cazul în care sunt atinşi anumiţi parametri de sustenabilitate agreaţi.

Asigurăm 100% online suportul operaţional necesar clienţilor pe platformele noastre (platforma de plăţi şi emitere a angajamentelor potenţiale de tip scrisori de garanţie, acreditive, servicii de comerţ online, platforma de schimburi valutare, de finanţare a furnizorilor etc.). Alături de colegii din grupul ING, ne propunem să oferim şi servicii personalizate de tip scoring şi limită de credit care să faciliteze un proces decizional de creditare mai bun, mai rapid şi mai uşor în rândul clienţilor noştri atunci când aceştia îşi stabilesc apetitul de risc/ limitele comerciale în relaţia cu partenerii lor.

Marius Gavrea: Digitalizarea agri-business-ului, şi în special a fermelor vegetale, poate crea o diferenţă mare între cei care vor reuşi să îşi ducă afacerea la alt nivel.

De exemplu, un avantaj concret a fost foarte vizibil în primăvara lui 2020, restricţiile de trafic voluntare sau impuse îngreunând ieşirile în câmp, dar fermele digitalizate au putut lua decizii pe baza informaţiilor din hărţile satelitare, au putut transmite online declaraţiile APIA şi au putut analiza starea de vegetaţie pe baza informaţiilor oferite de software. Dar o fermă cu adevărat digitală nu se rezumă la aceste exemple sau la tractoare fără şofer, fertilizare variabilă sau hărţi care să îi atenţioneze pe fermieri când apar anumite probleme cu solul. Aceste lucruri există deja în anumite ferme româneşti – este vorba despre agricultura de precizie (cum este, de exemplu, cazul clientului nostru, Grup Frizon). Agricultura digitală este, însă, pasul următor, adică integrarea tuturor acestor informaţii într-un sistem computerizat care să îi spună fermierului ce trebuie să facă şi care sunt cele mai bune decizii ce pot fi luate.

Aceste decizii vor genera beneficii majore precum optimizarea costurilor de producţie, maximizarea randamentelor de producţie la hectar, trasabilitatea produselor şi nu în ultimul rând, relaţia cu banca, prin faptul că se pot transmite informaţii clare şi în timp real despre starea afacerii, ceea ce ajută foarte mult banca în luarea deciziei de creditare.

Pe segmentul companiilor mici şi medii, în care se încadrează, în general, toţi fermierii, avem deja fluxuri automatizate. Pe măsură ce fermele vor avea implementate sisteme robuste care să ofere informaţiile necesare analizei de credit complete, clare şi cu surse de încredere, decizia de aprobare va deveni mult mai uşoară.

În agricultură, sunt foarte mulţi agronomi şi prea puţini manageri cu studii în domeniul economic, ce pot băncile să ofere pe partea de educaţie financiară?

Marius Gavrea: Agricultura este unul din domeniile în care accesul la creditare a fost destul de dificil, din cauza provocărilor mai mari legate de riscuri şi costuri. De aceea, am pus mare accent pe asumarea rolului de facilitator a unor sesiuni de educaţie financiară pentru fermieri. Astfel, încă din 2018, am început o serie de conferinţe şi seminarii în care explicăm fermierilor toate aceste aspecte legate de riscurile şi costurile pe care le implică un credit. În 2019 am reuşit să organizăm 5 astfel de seminarii, la care au participat peste 170 fermieri şi alţi jucători din domeniu, în care le-am oferit informaţii relevante despre cum trebuie să îşi optimizeze afacerea din punct de vedere financiar şi soluţii concrete pentru a avea acces cât mai uşor la finanţare.

De asemenea, am explicat fermierilor cum ar trebui să îşi gestioneze creditele sau care ar trebui să fie gradul de îndatorare maxim, astfel încât să aibă o relaţie sănătoasă cu banca.

Şi anul acesta am fost în dialog permanent cu clienţii noştri, iar sfaturile oferite în această perioadă au fost de a-şi securiza afacerea, mai ales printr-o bună administrare a lichidităţilor pentru a nu se crea blocaje. Efectul acestor sedinţe de consiliere, credem că s-a văzut în numărul foarte mic de cereri de reeşalonare la plată pe baza Ordonanţei 37/2020 - sub 2,3% din totalul numărului de clienţi existenţi în acest portofoliu, ceea ce este sub media băncii şi sub media din economie în general.

Sectorul agro-alimentar se poate dezvolta, iar materia primă se poate transforma în produs finit, dar care ar fi mijloacele?

Delia Murgu: Categoric că poziţia predominantă actuală de exportator de materie primă şi importator de produse finite poate fi schimbată. În acest sens, există suficiente exemple de business-uri locale de succes, cum este şi cel al clientului nostru Boromir, care au reuşit nu numai realizarea unor produse finite, ci şi crearea unor brand-uri puternice.

Ca principale ingrediente ale unui astfel de business, aş menţiona disponibilitatea capitalului necesar dezvoltării afacerii şi mai ales investiţiile în tehnologie, pentru diferenţierea propriul produs finit de cele existente, ambele componente contribuind la consolidarea unui brand în piaţă.

De ce consideraţi că agricultura de precizie este unul dintre cele mai sigure şi atractive domenii pentru investiţii? Care sunt cele mai importante tendinţe în acest sector?

Teofil Dascălu, CEO & fondator Frizon Group: Necesitatea obţinerii unor rezultate cât mai ridicate cu costuri cât mai mici a dus la implementarea agriculturii de precizie, metodă prin care se urmăreşte atât reducerea costurilor cu forţa de muncă (o resursă aflată în puternic declin în ultimii ani), cât şi reducerea pierderilor cauzate de risipa de input-uri, urmărindu-se aplicarea acestora cu o precizie cât mai bună.

Digitalizarea conferă fermei noastre posibilitatea realizării unei programări liniare, prin care se maximizează gradul de predictibilitate şi se diminuează volatilitatea la nivel de profit operaţional. Astfel, prin intermediul agriculturii de precizie, am reuşit să gestionăm circa 4.000 de hectare cu un număr de 20 de angajaţi, în condiţiile în care, în urmă cu circa 10 ani, cu acelaşi număr de angajaţi exploatam o suprafaţă de 700 de hectare.

De asemenea, luând exemplul acestui an, prin intermediul senzorilor care dotează staţiile meteo din parcelele noastre, am constatat la începutul lunii martie o rezervă extraordinar de mică de umiditate în sol, ceea ce ne-a convins, în mod categoric, de necesitatea urgentă a asigurării culturilor pentru riscul de secetă.

Cum vedeţi dezvoltarea sectorului agro-alimentar cu ajutorul băncilor? Cât de important este să aveţi acces mai facil şi în timp scurt la un credit?

Constantin Boromiz, CEO & fondator Boromir: Dezvoltarea agro-alimentară în România este un subiect de actualitate ţinând cont că avem balanţă negativă, adică importăm mai mult decât producem. Sectorul agro-alimentar prezintă un potenţial ridicat de dezvoltare, însă este dependent de intensificarea investiţiilor.

Sistemul bancar joacă un rol important în sectorul agro-alimentar prin sprijinirea acordării de finanţare, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Grupul Boromir a beneficiat de sprijinul ING Bank încă din anul 2003, fiind alături de noi la toate investiţiile pe care le-am derulat şi pe care le avem în derulare. Parteneriatul Boromir – ING Bank a realizat investiţii majore ce ne-au adus o creştere a exportului cu 40% şi o creştere a cifrei de afaceri cu 6% în acest an faţă de cel precedent.

Teofil Dascălu, Frizon: Cred că instituţiile bancare trebuie să vină în întâmpinarea spiritului creativ antreprenorial, prin soluţii de finanţare flexibile şi care să asigure un capital de investiţii pe nivele specifice.

În cazul nostru, ne-am concentrat asupra investiţiilor în trei direcţii: investiţii în irigaţii şi achiziţionare de teren agricol, depozitarea şi condiţionarea producţiei şi dezvoltarea logisticii feroviare, precum şi achiziţionarea de maşini şi utilaje agricole adaptate agriculturii de precizie şi implementarea digitalizării fluxului de date şi informaţii.

Am accesat programul IMM Invest prin intermediul ING, urmărind ca sumele accesate să asigure, pe de o parte, capitalul de lucru, element crucial pentru continuarea activităţii în contextul acestui an agricol fără precedent în istorie în ceea ce priveşte deficitul de umiditate.

Pe de altă parte, creditul accesat prin IMM Invest va fi destinat continuării investiţiilor în sistemele de irigaţii şi drenaj, achiziţii de terenuri agricole şi de utilaje adaptate agriculturii de precizie, precum şi realizarea soluţiei digitale integrate.

Cât de importantă este digitalizarea în sectorul agro-alimentar?

Teofil Dascălu, Frizon: În ultimii şapte ani am investit peste un milion de euro în agricultura de precizie şi am început acest lucru când domeniul era unul de pionierat în România.

În acest moment, suntem la faza realizării aşa-numitului „data-lake” şi punem în aplicare diferiţi algoritmi, astfel încât să putem asigura în timp real o analiză statistică corespunzătoare a datelor culese şi luarea unor decizii înţelepte. Informaţiile provin dintr-o multitudine de surse (echipamente de măsură şi control, utilaje, staţii meteo, date contabile, date privind inputurile agricole etc.) şi sunt colectate într-un bază de date unică. Cu ajutorul inteligenţei artificiale, pe baza datelor statistice şi a concluziilor extrase, modulul avansat de interpretare automată va lua şi deciziile de management aferente.

Constantin Boromiz, Boromir: Pe fondul crizei provocate de pandemie, digitalizarea proceselor operaţionale a devenit o prioritate pentru companii. În cazul nostru, s-a concretizat prin construirea unui sistem de vânzare online cu livrare la domiciliu în toată ţara, prin intermediul platformei de e-commerce boromirmarket.ro.

Boromir Market a fost lansat în luna aprilie 2020, perioadă care a coincis cu Paştele Ortodox şi Catolic. Astfel, deşi nu am avut timpul necesar pentru promovarea canalului, interesul cumpărătorilor din offline a fost reflectat în online, ceea ce a generat vânzări pentru produsele specifice sărbătorii pascale în valoare de 50.000 de euro.

Începutul pandemiei a fost marcat de creşterea cu 40% a produselor de bază precum făina, mălaiul şi grişul, însă ieşirea din perioada de izolare a stârnit mai multă curiozitate din partea consumatorilor pentru produse noi şi pentru specialităţi. Putem spune că Boromir Market a devenit rampa de lansare a noilor noastre produse.  

În lunile noiembrie şi decembrie, ne aşteptăm să avem o creştere de până la 10 ori a vânzărilor online comparativ cu perioada Paştelui, când am lansat magazinul online Boromir Market. Urmărim ca în termen de 5 ani, Boromir Market să ajungă la 3% din cifra de afaceri a grupului.

Care sunt cele mai importante tendinţe în comportamentul consumatorilor? Veţi investi în noi tehnologii care să satisfacă noi nevoi?

Constantin Boromiz, Boromir: Feedback-ul pe care îl primim direct de la consumatorul final ne ajută să ne dăm seama în ce direcţie se dezvoltă piaţa. Astfel, de curând, am lansat mălaiul Boromir fără gluten, care a fost foarte apreciat în rândul clienţilor online şi face parte dintr-o nişă pe care ne dorim să o dezvoltăm.

În decursul anilor am investit constant pentru a reuşi să livrăm produse de calitate pentru clienţii noştri. Faţă de anul trecut, am atras cu 12% mai mulţi clienţi, ceea ce ne-a impulsionat să investim în continuare. De exemplu, noua linie de prăjituri automată are o capacitate de 3000 de bucăţi pe oră. Această investiţie ne-a ajutat să ne diversificăm canalele de distribuţie atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă şi bineînţeles, să ne extindem gama de prăjituri cu până la 12 sortimente. Dedicaţia şi dorinţa de a mulţumi consumatorul ne-au provocat să lansăm 25 de produse noi.

Reuşita unui produs Boromir de calitate constă în selecţia şi depozitarea corespunzătoare de materii prime pentru tot lanţul de producţie.  De aceea, anul acesta avem în derulare investiţii în două capacităţi de silozuri de cereale de 12.000 şi respectiv 10.000 de tone.

În următorii 5 ani, am bugetat o creştere medie anuală a cifrei de afaceri cu 5-8%, dar şi o accelerare a creşterii profitului operaţional înainte de amortizare cu până la 10-15%, mai pregnant în primii 2 ani, creşterea prognozată fiind până la o medie de 20%.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Definim viitorul sustenabil