Fondurile europene din cadrul finan­ciar multianual le permit antreprenorilor să-şi accelereze dezvoltarea şi să-şi eficientizeze operaţiunile, în timp ce Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are menirea de a le permite companiilor să treacă la ur­mă­torul nivel, unde nu mai contează doar rezultatul financiar, ci şi modul în care acesta a fost obţinut, au concluzionat invitaţii emi­siu­nii ZF Definim Viitorul Sustenabil, reali­zată în parteneriat cu ING Bank România.

Nevoia de finanţare pentru proiecte de reciclare, economie circulară sau alte investiţii care ţin de sustenabilitate a crescut în mod accelerat în ultimii trei ani, însă companiile trebuie să înţeleagă mai bine conceptul de ecodesign şi să îşi construiască produsele în jurul acestuia.

ING Bank finanţează deja producţia de baterii pentru maşini electrice la nivel european, iar pe viitor banca va miza tot mai mult pe proiecte verzi. „Noi vrem să fim percepuţi ca finanţatori de top în industrie, atât pentru noi tehnologii cât şi soluţii verzi.

Antreprenorii români au început să înţeleagă din ce în ce mai clar necesitatea de a adopta soluţii digitale şi de a începe călătoria de transformare digitală, întrucât digitalizarea le poate îmbunătăţi eficienţa şi businessul în moduri fără precedent, însă România este în continuare la coada clasamentului european când vine vorba despre digitalizare, ceea ce lasă loc pentru un potenţial semnificativ de creştere.

Există o tendinţă de trecere la o Românie mai verde, mai sustenabilă care s-a dezvoltat în ultimul an, iar băncile contribuie prin produse care sunt în linie cu aceste ţinte, aşa numitele finanţări verzi

„A fost un an în care ce­rerea a fost de a­proximativ trei ori mai mare. Asta a necesitat şi creşte­rea echipei. Dacă la listare (1 iulie 2021 - n.red.) aveam 42 de colegi, acum avem 100 de colegi. Dacă anul trecut am livrat 15 MW în proiecte, anul acesta vom livra undeva la 45 MW, iar anul viitor cererea va fi şi mai mare“, a spus Iulian Nedea, CEO & cofondator al Simtel Team, com­pa­nie de inginerie şi tehnologie care livrea­ză proiecte de energie solară la cheie.

Oamenii de afaceri din domeniul agrobuisnessului se confruntă cu un deficit mare de personal calificat, iar o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme ar putea fi o regândire a modului în care se face educaţia în domeniul agricol, care are nevoie de noi componente, cum ar fi sustenabilitatea.

Migraţia spre ener­gie verde, finan­ţă­rile verzi, programele de reciclare, de re­si­gilare sau comercializarea de produse cre­ate sustenabil sunt câteva dintre ten­dinţele care vor deveni „normă“ pen­tru mo­dul în care se va face business în viitor.

Direcţia clară pentru România în ceea ce priveşte industria auto ar trebui să fie înspre software, pentru că acolo sunt tendinţele pentru viitor în domeniul automotive, care generează 14% din PIB, a spus Christian von Albrichsfeld, General Manager Continental Automotive România, în cadrul emisiunii ZF Definim viitorul sustenabil, realizată de ZF în parteneriat cu ING Bank.

Sistemul public de pensii, în forma sa actuală, va ajunge sub o presiune din ce în ce mai mare, iar creşterea contribuţiilor în sistemul de pensii private ar putea constitui o alternativă sustenabilă, mai ales că facilităţile fiscale existente oferite angajatorilor şi angajaţilor au stimulat doar marginal accesarea pensiilor facultative, a susţine Simona Angelescu, Head Of Financial Institutions ING.