Pagina verde. Corneliu Belciug, I’Velo: „Sperăm ca anul viitor să ajungem la 30 de staţii de bike-sharing în Bucureşti, de la 24 în prezent. Până în 2026 ţintim 100 de staţii“

♦ Compania a pornit cu proiecte dedicate activităţilor de relaxare, apoi, odată cu dezvoltarea pieţei, a extins portofoliul de soluţii, încurajând transportul alternativ cu bicicleta în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară.

Compania locală de bike-sharing I’Velo a depăşit borna de un milion de utilizatori unici şi atrage anual minimum 100.000 de clienţi, deşi reţeaua de piste de biciclete din Bucureşti nu depăşeşte 32,5 kilometri.

„Am început timid în 2018 şi creştem în fiecare an. Ne este foarte greu să păstrăm valoarea adăugată a serviciilor. Sperăm ca anul viitor să ajungem la 30 de staţii de bike-sharing în Bucureşti, de la 24 în momentul de faţă, şi la trei centre de închirieri. Până în 2026 ţintim 100 de staţii de bike-sharing. Parcul actual este format din aproape 1.000 de biciclete şi avem, de asemenea, un centru de închiriere în Constanţa. Urmează să montăm nouă staţii de bike-sharing în Timişoara, printr-un sistem privat“, a spus Corneliu Belciug, director de programe al companiei I’Velo, la videocon­ferinţa Economia verde „România pe două roţi. Cum se dezvoltă reţelele de piste şi facilităţile pentru biciclişti?“, realizată de ZF în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Compania a pornit cu proiecte dedicate activităţilor de relaxare, apoi, odată cu dezvoltarea pieţei, a extins portofoliul de soluţii, încurajând transportul alternativ cu bicicleta în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară.

„Lucrurile se mişcă încet. Cred că trebuie să ieşim din paradigma legat de ce trebuie să apară mai întâi – pista sau bicicliştii. Unul dintre factorii care influenţează în mod negativ dezvoltarea transportului alternativ îl reprezintă decizia politică. În discuţiile pe care le-am purtat cu mai mulţi primari, am explicat că, dacă vrem să facem o schimbare în sensul creşterii numărului de biciclişti, nu putem să luăm mereu aceleaşi decizii.“

Corneliu Belciug a adăugat că, deşi există fonduri alocate pentru infrastructura velo, de multe ori banii sunt cheltuiţi necorespunzător, pe proiecte realizate fără coerenţă, fără unitate şi fără respectarea standardelor.

„Pentru realizarea unor standarde în România, trebuie făcute studii şi analize extrem de bine documentate. Câtă vreme nu avem standarde, cei 500 de milioane de lei disponibili (bugetul alocat de Administraţia Fondului pentru Mediu – n. red.) este posibil să fie cheltuiţi relativ prost şi să ne trezim în situaţia în care, peste doi-trei ani, va fi nevoie să facem proiecte de reparare a pistelor.“

În cazul în care o primărie îşi doreşte să facă un proiect major de schimbare a modului de transport în localitatea de care este responsabilă, trebuie avută în vedere şi construirea unei instituţii în cadrul primăriei, finanţată din bani publici, care să monitorizeze starea infrastructurii, să participe la modernizarea ei şi la reglementare, este de părere Corneliu Belciug.

„Această infrastructură pentru biciclişti este un organism viu, care trebuie modificat constant.“

Luând ca exemplu Olanda, o ţară-etalon în ceea ce priveşte comportamentul uzual de a merge cu bicicleta, directorul de programe de la I’Velo spune că, în urmă cu cincizeci de ani, şi în acest stat lucrurile erau similare cu situaţia din Bucureşti, însă astăzi, în Olanda, la o populaţie 17 milioane de locuitori, există 23 de milioane de biciclete, adică o medie de 1,35 biciclete pe cap de locuitor.

„În România, dacă luăm în calcul populaţia activă, avem 8,1 milioane de oameni. În 2022, existau 7,8 milioane de maşini înregistrate în România, iar în 2023, în primele şase luni, a existat o creştere cu 25% a acestui număr, adică avem undeva la 0,96 maşini pe cap de locuitor activ. Aceasta este diferenţa între o ţară unde se pune accentul pe transportul alternativ şi situaţia de la noi.“