O ascensiune de mai multe ore, însetat şi cu rucsac greu în spate, ţi-o poţi răsplăti cu un apus de poveste şi un răsărit fabulos la înălţime şi, dacă ai noroc, cu întâlnirea acelor fiinţe care cutreieră crestele şi pentru care muntele reprezintă toată lumea lor.

Mircea Fechet, ministrul mediului, spune că Romsilva are nevoie de o reformă ca de oxigen pentru a opri hemoragia de la bugetul regiei şi pentru a readuce normalitatea în activi­tatea angajaţilor din teren.

La începutul anului trecut, primăria sectorului 2, condusă la acea vreme de USR-istul Radu Mihaiu, anunţa festiv că în sfârşit infrastructura de salubritate va fi schimbată, astfel încât oamenii să nu-şi mai lase gunoaiele în stradă.

Între 4 şi 6% din petrol şi gaze sunt utilizate pentru producerea de materiale plastice în Europa, iar la nivel mondial, aproximativ 6% din petrolul global se utilizează pentru a realiza materiale plastice, arată estimările British Plastics Federation.

Achiziţia de alimente în cantităţi mai mari decât necesarul sau fără o planificare bună a meselor, gătitul în cantităţi mai mari decât consumul dar şi faptul că mulţi dintre români nu mai consumă mâncare reîncălzită sunt principalele cauze ale risipei alimentare tot mai mari din România, reiese dintr-un studiu realizat de Up România, în parteneriat cu Reveal Marketing Research.

Aglomeraţia, calitatea aerului şi lipsa siguranţei sunt principalele motive de ne­mul­ţumire pentru părinţii din Bucureşti, relevă studiul realizat de HILS Development în parteneriat cu Reveal Marketing Research.

Piaţa Revoluţiei, deşi un spaţiu simbolic major în România şi înconjurat de clădiri emble­matice, este astăzi percepută ca un loc „abandonat, ignorat, rupt de oameni şi de oraş“. Dominată de trafic auto şi folosită ca parcare, lipsită de spaţii publice de calitate şi cu puţină vegetaţie, piaţa este, în viziunea iniţia­torilor, „un loc prin care oamenii trec, dar nimeni nu vrea să rămână“, spun reprezentanţii ONG-ului Străzi pentru Oameni, care a lansat o iniţiativă numită Grădina Revoluţiei prin care se încearcă transformarea zonei Pieţei Revoluţiei într-un spaţiu verde.

Peste 500 de miliarde de ambalaje de băuturi sunt realizate anual din PET, scrie revista PETPlanet, iar deşi printre cele mai importante tendinţe din ultimii ani se numără reducerea consumului de plastic, PET-ul rămâne acea categorie de ambalaj care a devenit indispensabilă în primul rând industriei băuturilor.

România se află printre primele 15 cele mai importante ţări din Uniunea Europeană din punct de vedere al nivelului investiţiilor atrase în economia circulară, adică în reciclare, reparare, reutilizare dar şi în închirieri, arată datele Eurostat. Pe primele locuri pe plan european se află ţări precum Germania, Marea Britanie şi Franţa unde investitorii privaţi „pompează“ peste 20-30 de miliarde de euro anual.

Ambrozia, plantă care creşte spontan şi care în fiecare toamnă devine un coşmar pentru români, în special pentru bucureşteni, trebuie să fie combătută până la 30 iunie, altfel instituţiile şi proprietarii de terenuri riscă amenzi de până la 20.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Fiecare locuitor din România generează anual peste 130 de kilograme de deşeuri din ambalaje, iar 48 de kilograme din acestea, adică 36% din total, arată o analiză ZF e baza datelor de la Eurostat. Practic, deşi cantitatea de ambalaje care ajunge în centrele de colectare şi sortare a crescut de mai bine de două ori în ultimul deceniu, reciclarea nu a ajuns să evolueze în acelaşi ritm.

Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, instituţie care are în subordine şi Regia Naţionale a Pădurilor -Romsilva (RNP), spune că proiectul de hotărâre de guvern privind reorganizare a RNP-ului este unul dintre jaloanele din PNRR aferentă cererii de plată numărul patru, ce va fi depusă foarte curând la Comisia Europeană şi speră că Hotărârea de Guvern va fi terminată în timp util.