România a generat în 2022 (ultimele date) o cantitate de 301 kg de deşeuri muncipale per capita, cel mai scăzut nivel de la nivel european, potrivit datelor de la Eurostat. La polul opus stau ţări precum Austria (835 kg per capita), Danemarca (787 kg per capita) şi Luxemburg (721 kg per capita).

Ingka Investments Renewable Energy Romania, compania din grupul Ingka, proprietarul IKEA, care se ocupă de producţia de energie electrică, a avut în 2023 o cifră de afaceri de 288 de milioane de lei, în scădere faţă de anul precedent cu 27%, arată datele de la Ministerul de Fi­nanţe. Însă, compania şi-a menţinut o marjă de profit mare, de 66% în 2023.

Reciclarea electrocasnicelor mari nu este la îndemână la fel ca în cazul hârtiei sau plasticului, astfel că puţini ştiu ce soluţii au la îndemână pentru ca echipamente uzate sau care nu mai funcţionează precum maşini de spălat, frigidere sau uscătoare de haine să ajungă în spaţii dedicate depozitării unor astfel de produse şi mai departe către firme care se ocupă să le dezmembreze şi să recicleze componentele.

Professional Recycle, companie antreprenorială care deţine o unitate de reciclare PET în Târgu-Mureş, a solicitat un ajutor de stat de la Ministerul de Finanţe de 49,6 milioane de lei pentru a realiza o investiţie de 103,7 milioane de lei. Este vorba despre schema de ajutor de stat 300/2024 pentru investiţii cu impact major în economie.

Jesper Brodin, CEO of Ingka Group, cel mai mare francizor IKEA, prezent pe piaţa locală cu trei magazine, spune că unul dintre cele mai importante lucruri în care s-a implicat grupul în ultima perioadă şi ceea ce a ajutat compania să-şi reducă costurile este modul în care priveşte clima.

Anul 2025 aduce noi schimbări în ceea ce priveşte ambalajele din plastic, astfel că, după obligaţia de a avea capace ataşate, producătorii trebuie să se asigure că sticlele PET de băuturi cu capacitate de până la trei litri conţin cel puţin 25% plastic reciclat. Iar producătorii deja s-au adaptat la noile cerinţe, mai ales în contextul în care România nu excelează la capitolul plastic reciclat.

Pungile de plastic şi-au găsit, pentru mulţi consumatori, înlocuitorul în sacoşele de pânză, aşa-numitele „tote bags“, din ce în ce mai populare peste tot în lume. PET-urile au fost şi ele substituite de recipientele refolosibile din aluminiu pentru băuturi, în vreme ce tacâmurile din plastic au fost chiar interzise, alternative fiind cele din lemn sau alte materiale reciclabile. Deşi intenţiile sunt bune şi fiecare mic pas poate contribui la schimbare, există şi anumite tipuri de plastic care pur şi simplu nu pot fi eliminate.

Germania, Finlanda şi Danemarca sunt ţările europene cu cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte sistemele de tip garanţie-re­turnare aplicate la ambalaje, ratele de colectare depăşind, în cazul lor, 90%, potrivit unui raport RELOOP – Global Deposit Book 2022, publicat de Asociaţia Apelor Minerale din Europa (Natural Mineral Waters Europe).

Restaurantele din România şi din toată lumea au, de ceva vreme, o nouă misiune care ţine de un flux sustenabil al activităţii. Sub auspiciile unei legi menite să încurajeze lupta cu risipa alimentară, localurile care prepară şi vând mâncare sunt nevoite să includă în rutina lor zilnică măsuri în acest sens.

Schimbările climatice transformă modul în care lucrează şi îşi planifică lucrările companiile din industria construcţiilor, care, pentru a realiza proiecte durabile, trebuie să anticipeze cum se vor comporta construcţiile lor peste zeci de ani, este constatarea companiei franceze Egis, specializată în supervizarea lucrărilor de pe şantiere.