Nicoleta Ionescu, o antreprenoare din Râşnov, judeţul Braşov, a decis să dezvolte o afacere în domeniul modei sustenabile pentru copii, inspirată de o rochie creată special pentru fiica ei. Ea a pus acum doisprezece ani bazele brandului Lilutesa, sub care astăzi produce haine şi accesorii pentru copii realizate din materiale prietenoase cu mediul.

Piaţa locală a construcţiilor, dar şi consumatorii trec printr-un proces de educare pentru a înţelege că există alternative privind materialele din care pot fi realizate noile generaţii de clădiri, este de părere Florin Popescu, business unit director la Rockwool România, producător de vată minerală.

Registrul verde actualizat, un proiect pe care Bucureştiul şi-l doreşte de mai mulţi ani, dar care încă nu a fost concretizat, a devenit o realitate în primăvara acestui an pentru municipiul Oradea după ce Consiliul local a aprobat acest document care arată, defalcat, câţi copaci şi câte parcuri are oraşul.

♦ Şase din zece români sunt interesaţi de reducerea consumului de apă din gospodăria lor, în special femeile (66%) şi persoanele peste 55 de ani (74%).

Parcurile şi spaţiile verzi nu sunt suficiente pentru a schimba starea de spirit a Bucureştiului, ele trebuie să fie şi adaptate perioadei în care trăim, este de părere Emil Ivănescu, preşedintele filialei din Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR).

Demersurile pentru implementarea Sistemului Garanţie-Returnare au ajuns acum în dreptul statului român, care trebuie să permită constituirea administratorului care va gestiona sistemul.

Statul român, prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), are un buget cumulat de peste 8 miliarde de lei pentru cele mai importante programe menite să asigure tranziţia României la o economie verde, arată calculele ZF făcute pe baza datelor transmise de reprezentanţii instituţiei. Cel mai consistent buget este direcţionat către creşterea eficienţei energetice în clădirile publice, un obiectiv pentru care s-au alocat 2,8 miliarde de lei.

Piaţa de haine second-hand se află în trend ascendent şi în România, pe fondul creşterii interesului pentru sustenabilitate, spun Florina Secară şi Alexandra Pîrvan, fondatoarele YKO-YKO, o platformă online cu branduri sustenabile din industria modei.

Reciclare Moloz, o companie din judeţul Alba care preia deşeurile rezultate din procesele de renovare şi de construcţie şi le transformă în noi materiale de construcţii, vrea să dezvolte acest segment de piaţă, în condiţiile în care reciclarea este o activitate subdezvoltată în domeniul construcţiilor.

♦ Furnizorul de produse de papetărie Dacris a ajuns la o pondere de 25% produse reciclate în portofoliul său şi 50% produse reciclabile, potrivit Lidiei Faţi, cofondator al companiei, într-un interviu realizat de Ambasada Sustenabilităţii în România, un proiect care promovează modelul economic în care companiile, prin parteneriate, pot rezolva probleme sociale şi de mediu fără a sacrifica eficienţa economică (profitul).

Staţiile de încărcare a maşinilor electrice, lipsa aerului condiţionat din camere, meniul cu mâncare şi băutură din surse bio, cosmetice de acelaşi tip sunt câteva dintre elementele care fac ca hotelul Wolkendorf din Vulcan, la câţiva kilometri de Braşov, să fie clasificat drept biohotel.

Piaţa locală de case pasive se află la un nivel încă incipient, iar scumpirea materialelor de construcţii în ultimul an nu impulsionează dezvoltarea ei.

EFdeN, organizaţia înfiinţată de studenţi ai mai multor facultăţi, cum ar fi inginerie, arhitectură sau comunicare, a dezvoltat, pentru competiţia Solar Decathlon din acest an, din Germania, un prototip de casă gândit cu precădere pentru tineri şi persoanele care locuiesc singure.