Colectarea selectivă este prima verigă asupra căreia trebuie con­centrată atenţia atunci când vine vorba de reciclare, in­fra­structura în acest scop fiind deficitară, la fel ca investiţiile.

Deşeurile, în special am­ba­lajele, nu trebuie privite ca gunoaie, ci ca resurse pentru noi procese de producţie, însă pentru ca acest lucru să fie posibil colectarea selectivă este primordială.

Problema deşeurilor şi a reciclării afectează toate domeniile economiei, motiv pentru care fiecare minister ar trebui să aibă o persoană care să abordeze această problemă, este de părere Orieta Hulea, director general în cadrul WWF (World Wide Fund).

Panourile fotovoltaice hibride, pompele de căldură, soluţiile de neutralizare a deşeurilor organice şi contribuţia lor la obţinerea apei calde menajere sunt câteva dintre opţiunile la care poate apela cineva pentru a-şi transforma locuinţa într-un spaţiu eficient energetic, cu un consum redus.

Infrastructura destinată colectării deşeurilor electrice este aproape inexistentă în România la nivel municipal, iar cei care au intenţia de a recicla astfel de obiecte se văd în situaţia în care trebuie să parcurgă distanţe mari pentru a ajunge la un punct de colectare.

Mai puţin de jumătate din blocurile din Bucureşti au trecut printr-un proces de izolare termică, în condiţiile în care eficienţa energetică devine o problemă tot mai acută. Planul Na­ţional de Redresare şi Rezilienţă promite că 2.000 de clădiri şi 1.500 de blocuri vor trece printr-o renovare inclusiv termică la nivelul întregii ţări.

Taxarea pe cantitatea de deşeuri pe care o generează fiecare cetăţean, refuzarea produselor care vin supraambalate, revenirea la achiziţiile vrac sunt câteva dintre schimbările pe care fiecare român ar trebui să le facă pentru ca România să facă paşi înainte atunci când vine vorba de reciclare.

Taxarea pe cantitatea de deşeuri pe care o generează fiecare cetăţean, refuzarea produselor care vin supraambalate, revenirea la achiziţiile vrac sunt câteva dintre schimbările pe care fiecare român ar trebui să le facă pentru ca România să facă paşi înainte atunci când vine vorba de reciclare.

Cei care vor să cumpere un proiect imobiliar – fie el locuinţă, clădire de birouri, spaţiu industrial sau hotel – care să respecte standardele eficienţei energetice trebuie să-şi dezvolte gândirea pe termen lung şi să înţeleagă că, deşi preţul de achiziţie poate fi mai mare, investiţia se recuperează în timp, prin costuri de operare mai mici.

Clădirile verzi, eficiente energetic, vor fi, în viitorul apropiat, norma, şi nu excepţia pe piaţa imobiliară, în condiţiile în care Green Deal încurajează aceste dezvoltări.

Trecerea la o nouă generaţie de clă­diri, cele verzi, eficiente ener­getic, va presupune efor­turi financiare atât din partea com­paniilor private, cât şi din partea autorităţilor, este părerea împărtăşită de jucătorii din con­strucţii şi imo­bil­iare, îm­pre­ună cu cei din zo­na de finan­ţa­re, dar şi din do­meniul ener­getic.

Lipsa unei industrii puternic dezvoltate în România poate fi, paradoxal, un avantaj faţă de alte state în cursa către sustenabilitate, în condiţiile obligativităţii de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, este de părere Cristian Sporiş, vicepreşedintele Raiffeisen Bank.