EFdeN, organizaţia fondată de studenţi care a dezvoltat până acum două proto­ti­puri de case solare, lucrează la cel de-al treilea model, cu care va participa la com­petiţia Solar Decathlon din Wupper­tal, Ger­ma­nia, în 2022.

Peste 75% din imobilele existente as­tăzi la nivel naţional nu sunt efi­cien­te din punctul de vedere al consumului de energie, o situaţie care se regăseşte însă şi în alte ţări, nu doar pe plan lo­cal, potrivit datelor Ordinului Audi­to­rilor Energetici.

Perioada actuală este una propice pentru investiţiile în energie verde, mai ales în condiţiile în care preţurile la energie au doborât record după record, este de părere Niculae Duşu, unul dintre acţionarii producătorului de materiale de construcţii Celco din Constanţa.

Pentru ca imobilele să respecte standardele de eficienţă energe­tică, un aspect important îl re­pre­zintă compartimentarea spa­ţiului şi forma pe care o iau clădirile, spune Adrian Pop, arhitect şi consultant BREEAM, unul din standardele aplicate clădirilor „verzi“, la ADP green building.

România are mulţi paşi de făcut în direcţia eficienţei energetice, iar producţia de energie nu este singurul vehicul al schimbării, ci este completată de modul în care consumăm şi transportăm energia.

Accesarea fondurilor, schim­barea mentalităţii, valorifi­ca­rea resurselor de energie sunt cei mai importanţi vectori ai tranziţiei către transporturile sustenabile, într-o perioadă în care reducerea emisiilor este pe lista de planuri a tuturor instituţiilor şi companiilor.

Sectorul de stat contribuie cu 90% la consumul total de tâmplărie din România, în vreme ce privatul reprezintă doar 10%, estimează antreprenorul Adrian Gârmacea, proprietarul companiei Barrier din Bacău.

Costurile pe care România le poate suferi dacă nu respectă normele privind eficientizarea consumului de energie ar putea fi chiar mai mari decât cele pe care le implică implementarea lor, este de părere Orieta Hulea, country manager la WWF.

Prioritatea administraţiilor loca­le în materie de spaţii verzi, ţinând cont de situaţia actuală, ar trebui să fie păs­trarea în condiţii bune a celor care exis­tă deja şi abia apoi să se con­cen­tre­ze pe noi zone înverzite.

România are la dispoziţie resursele financiare necesare tran­ziţiei energetice, însă trebuie găsite modalităţile pentru a putea beneficia de ele, este de părere Radu Dudău, direc­tor al Energy Policy Group (EPG), un think-tank din Ro­mânia specializat pe energie.

Investiţia în centrala fotovol­taică instalată anul acesta a fost una rentabilă pentru producătorul de acoperişuri Wetterbest din judeţul Prahova, spune executivul care conduce compania, precizând că sunt în plan şi alte investiţii în direcţia sustenabilităţii la nivelul aceleiaşi firme.

Sinapseria, o soluţie de curierat rapid pe bicicletă, a dus mersul pe două roţi la rang de business şi la o cifră de afaceri de aproape 700.000 de euro anul trecut, li­vrând colete şi mân­care pentru clien­ţii care preferă o solu­ţie de transport prie­te­noasă cu mediul.

România are bani pentru a dezvolta proiecte în domeniul energiei şi pentru a susţine tranziţia energetică, însă companiile au nevoie să ştie cum anume pot accesa finanţările şi au nevoie de un cadru legislativ care să le faci­liteze planurile de investiţii, sunt de părere speakerii care au participat la videocon­ferinţa Economia verde, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank, care a avut loc marţi şi care a fost dedicată energiei şi ideii de tranziţie la energia verde.

Tot mai multe companii vor include sustenabilitatea în planurile lor de business, pe măsură ce conceptul de economie circulară devine tot mai popular, este de părere Alin Neacşu, director executiv pentru corporaţii mari la Raiffeisen Bank.