Pagina verde. România şi-a majorat suprafaţa spaţiilor verzi cu 50% în decurs de 15 ani. Este creştere reală sau doar pe hârtie?

♦ Deşi datele sunt în mare optimiste, peisagiştii spun că explicaţia constă mai degrabă în schimbări făcute din pix.

Suprafaţa totală de spaţii verzi din România a crescut în decurs de cincisprezece ani (perioada 2008-2022) cu 49%, echivalentul a 10.484 de hectare la nivelul întregii ţări, evoluţiile fiind însă inegale pe judeţe, arată datele publicate pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică (INS).

Astfel, cele mai mari schimbări se văd în judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi, Mureş, Sălaj, Tulcea, unde suprafaţa spaţiilor verzi a crescut de mai mult de două ori în decurs de cincispre­zece ani. În Maramureş, suprafaţa a crescut de aproape cinci ori, iar în Ilfov  de peste zece ori. ZF a adresat consiliilor judeţene din judeţele cu creşteri spectaculoase o solicitare pentru a afla cum au reuşit aceste performanţe. Doar consiliile judeţene din Sălaj şi Bistriţa-Năsăud au răspuns, sugerând să redirecţionăm solicitarea tuturor primăriilor de pe raza judeţelor. La polul opus, în judeţele Braşov, Caraş-Severin, Gorj, Harghita, Olt, Satu Mare, Timiş şi Vaslui acelaşi indicator a scăzut din 2008 până în 2022.

Deşi datele sunt în mare optimiste, peisagiştii spun că explicaţia constă mai degrabă în schimbări făcute din pix. Un exemplu vine de la Timişoara, unde, po­trivit presei locale, prin noul Plan Urbanistic General, valabil din octom­brie 2023, o suprafaţă de 60 de hectare de pădure ar fi trecut în intravilan, pe hârtie, astfel încât, calculând la populaţia oraşului, cetăţenii să aibă, tot doar pe hârtie, o suprafaţă mai mare de spaţii verzi pe cap de locuitor. Asta explică creşterile la nivel de municipii, astfel că, în cele din urmă, cetăţenii locuiesc în aceleaşi condiţii, iar plămânii lor nu beneficiază brusc de noi hectare de arbori nou-plantaţi.

„E o modalitate a autorităţilor de a-şi fura singure pălăria, calitatea vieţii rămâne aceeaşi pentru locuitori. Judeţele care au mai puţine hectare declarate în plus cred că au mai mari şanse să fi declarat chiar noi spaţii verzi făcute“, spune Diana Culescu, vicepreşedintele filialei de la Bucureşti a Asociaţiei Peisagiştilor din România şi secretarul general al Asociaţiei Europene a Peisagiştilor (IFLA Europe). Aşa se explică, de exemplu, cum judeţul Braşov figurează cu 372 de hectare de pădure, în vreme ce judeţul Ilfov este campion cu peste 2.700 de hectare.

În Bucureşti, de la 4.139 de hectare de spaţii verzi în 2008, nivelul a ajuns la 4.506 în 2022.

Potrivit explicaţiei INS, „suprafaţa spaţiilor verzi se referă la suprafaţa spaţiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi şi flori, păduri, cimitire, terenurile bazelor şi amenajărilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localităţilor“.

Sub acest concept nu intră serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, terenurile agricole.

„Spaţiile verzi reduc efectul insulelor de căldură prin umbrire şi prin răcirea aerului prin procesul de evapo-transpiraţie. Vegetaţia amplasată în vecinătatea clădirilor reduce nevoia de utilizare a aerului condiţionat, fiind în acest fel redus consumul de energie. Amenajarea spaţiilor verzi contribuie la reducerea poluării fonice, acţion-nd ca o barieră de zgomot. Spaţiile verzi pot susţine o varietate destul de mare de plante, insecte şi păsări. Spaţiile verzi din intravilanul localităţilor pot acţiona ca un ´coridor al faunei sălbaticeª, oferind legături cu zonele extravilane, asigurând menţinerea biodiversităţii“, mai explică INS.