Pagina verde. Sezonul ambroziei pune pe jar bucureştenii alergici. Jumătate de milion de români sunt alergici la ambrozie, dar autorităţile nu ţin pasul cu rapiditatea de extindere a acestei plante

♦ Peste 480.000 de persoane sunt alergice la polenul de ambrozie în România ♦ Obligaţia verificării şi a identificării terenurilor infestate cu această buruiană revine primăriilor de sector din Bucureşti, spun reprezentanţii Primăriei Capitalei.

Lunile septembrie şi octombrie sunt o adevărată perioadă de coşmar pentru bucureştenii care suferă de alergie la ambrozie, această plantă dându-le complet viaţa peste cap vreme de câteva săptămâni. Deşi a fost declarată de Comisia Europeană „specie periculoasă pentru sănătate“, în continuare în oraş există numeroase locuri unde ambrozia rămâne răspândită, cei alergici fiind primii care îi simt prezenţa.

„Din luna septembrie începe chinul, mă ustură gâtul, ochii, strănut continuu, nici medicamentele nu mai ajută. E peste tot în oraş, chiar dacă ştiu că e interzisă prin lege“, spune Alexandra, doar una dintre persoanele care suferă în această perioadă din cauza alergiei la ambrozie.

Farmaciile sunt şi ele luate cu asalt la începutul toamnei, când ambrozia e la apogeu.

„Când am mers să cumpăr antihistaminice, la început de sezon, farmacista mi-a zis că 70% din pacienţi veniseră după astfel de medicamente“, spune o bucu­reşteancă.

Obligaţia verificării şi a identificării terenurilor infestate cu această buruiană revine primăriilor de sector din Bucureşti, spun reprezentanţii Primăriei Capitalei.

„Ambrozia este o plantă care creşte spontan, ea nu se cultivă. ALPAB verifică frecvent zonele pe care le administrează pentru a se asigura că acestea nu sunt invadate de ambrozie. Dovada că ALPAB a efectuat verificări cu rigurozitate o reprezintă faptul că la ultimele verificări ale Gărzii de Mediu, în decursul lunii iulie 2023, în spaţiile administrate de ALPAB, prin Serviciul Între­ţinere Spaţii Verzi, nu s-a găsit ambrozie“, au spus reprezentanţii Direcţiei de Presă din cadrul Primăriei Capitalei la solicitarea ZF. Ei adaugă şi că lucrătorii ALPAB (Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti) se ocupă de smulgerea ambroziei acolo unde o văd, pentru a nu se dezvolta şi pentru a nu produce polenul care poate genera alergii.

„De asemenea, în situaţii în care agenţii constatatori ai Direcţiei Generale de Poliţie Locală şi Control a Municipiului Bucureşti constată zone publice/private, terenuri infestate cu planta ambrozia, acestea sunt comunicate de urgenţă sectoarelor municipiului Bucureşti pentru aplicarea măsurilor legale.“

Poliţia Locală şi ALPAB nu deţin însă informaţii cu privire la suprafeţele de teren afectate de ambrozie în Bucureşti.

Potrivit Legii 62 din 9 martie 2018, „proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole au obligaţia să desfăşoare lucrări de prevenire, combatere şi distrugere a buruienii ambrozia“.

În acest scop, trebuie să se desfăşoare periodic, în perioada cuprinsă între răsărirea acestei plante şi apariţia primelor inflorescenţe, adică cel târziu până la data de 30 iunie a fiecărui an, lucrări de întreţinere a terenurilor prin cosire, smulgere, erbicidare sau alte metode specifice.

„După transmiterea soma­ţiilor de către autorităţile admi­nistraţiei publice locale, verifica­rea şi constatarea nerespectării de către proprietarii sau deţinătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcţii, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole a dispoziţiilor (...) privind combaterea buruienii ambrozia (...) se fac de către autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază teritorială se face controlul, prin personal împuternicit prin dispoziţie a primarului, de către poliţişti locali sau de către comisari ai Gărzii Naţionale de Mediu“, conform legii.

Garda de Mediu aplică amenzi în cazul în care constată că proprietarii nu au luat măsuri pentru eliminarea am­broziei.

„Garda Naţio­nală de Mediu a procedat, prin intermediul Comi­sariatelor Judeţene, la înştiinţarea UAT-urilor privind efectuarea demersurilor nece­sare pentru apli­carea legislaţiei şi, totodată, să comu­nice un raport de activitate (...) până cel târziu la data de 30 noiembrie a fiecărui an“, au spus repre­zentanţii instituţiei.

Ei au adăugat că instituţia a atenţionat Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi Compania Naţională de Căi Ferate (CFR) cu privire la obligaţiile legale care le revin referitor la combaterea buruienii ambrozia.

„O modificare recentă este cea conform căreia angajaţii primăriei pot intra pe un teren, chiar şi proprietate privată, pentru a tăia ambrozia, aşa cum se întâmplă şi în cazul deşeurilor. Ulterior, proprietarul terenului trebuie să plătească toaletarea făcută de primărie“, spune Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii de Mediu.

În iarna anului 2021, guvernul a adoptat o serie de măsuri pentru combaterea ambroziei, printre care simplificarea procedurilor de verificare a terenurilor infestate cu ambrozie, care ar trebui realizate de autorităţile locale şi de Garda de Mediu.

De asemenea, au fost crescute amenzile, până la 5.000 de lei pentru persoane fizice şi 20.000 de lei pentru persoanele juridice care nu respectă prevederile legale privind distrugerea buruienii ambrozia.

Alergia la ambrozie se manifestă, cel mai frecvent, prin strănut, mâncărime de nas sau ochi, secreţii nazale abundente, ochi roşii, şi este periculoasă, pentru că poate da forme severe şi se poate agrava în timp. Este o reacţie a sistemului imunitar care se amplifică prin contactul repetat, spun medicii alergologi.

„Statisticile arată că, din populaţia activă a României (9.000.000 persoane), peste 480.000 persoane sunt alergice la polenul de ambrozie, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecţiune care în timp evoluează spre astm. Aceste date evidenţiază o prevalenţă crescută a alergiei la ambrozie de 5,35% în populaţia activă din România, ceea ce indicaăo morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat“, se arată pe site-ul reţelei de medicină privată Regina Maria.

În acest context, platforma de turism Vola.ro a lansat o platformă de prognoză a intensităţii polenului de ambrozie în Bucureşti, o plantă toxică ce afectează vieţile a numeroşi locuitori ai Capitalei. Pe platforma ambrozie.vola.ro, oricine poate vedea prognoza pe zile a intensităţii polenului de ambrozie, în funcţie de zona de interes din Bucureşti. De asemenea, utilizatorii pot vedea şi topul destinaţiilor unde nivelul de polen de ambrozie este cel mai mic.

„Circa 500.000 de români sunt diagnosticaţi cu alergie la ambrozie. România se numără printre ţările din Europa unde ambrozia se extinde necontrolat, iar în oraşe poluate, cum este Bucureştiul, polenul de ambrozie este şi mai agresiv. Numărul persoanelor diagnosticate cu probleme respiratorii se dublează de la an la an“, spun reprezentanţii Vola.

La cinci ani de la debutul simptomelor, patru din zece persoane cu alergie la ambrozie ajung să dezvolte astm, iar alergologii avertizează că, dacă nu se iau măsuri urgente de eradicare a acestei plante, în douăzeci de ani, peste jumătate din populaţia ţării va dezvolta alergie la ambrozie.

Proiectul-pilot dezvoltat de Vola, disponibil deocamdată doar în Bucureşti, se bazează pe un algoritm care combină date meteo precum puterea şi direcţia vântului, temperatura şi şansele de precipitaţii, pornind de la informaţiile oferite de harta ambroziei, unde se pot vedea culturile de ambrozie din diverse zone ale oraşului. Momentan, singura soluţie eficientă pentru cei care suferă de această afecţiune este să plece din raza de acţiune a acestei plante.