Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a făcut anul trecut mai mult de 46.000 de inspecţii fiscale, în urma cărora a aplicat 12.318 amenzi în valoare de 20,7 mil. lei. Totodată, Fiscul a făcut 3.192 de sesizări penale pentru un prejudiciu de 5,9 mld. lei. Însă veniturile bugetare colectate anul trecut de ANAF au fost cu aproape 4% sub nivelul prognozat, totalizând 173,1 mld. lei.
Costul colectării a rămas la un nivel ridicat în 2013. Pentru fiecare milion venituri bugetare colectate au fost cheltuiţi anul trecut 11.554 lei, adică pentru fiecare 100 lei care ajung la buget se cheltuie 1,15 lei. Cheltuielile cu personalul la un milion lei venituri bugetare au fost în 2013 de 10.291 lei.
Veniturile totale colectate la bugetul general consolidat au ajuns anul trecut la 200 mld. lei, întorcându-se la un nivel mediocru, de 31,7% din PIB, ceea ce a marcat unul dintre cei mai slabi ani din punctul de vedere al colectării din ultimul deceniu.
Gradul redus de colectare a veniturilor bugetare din 2013 a fost pus de analişti şi pe seama reorganizării Fiscului. Guvernul a decis la jumătatea anului fuziunea prin absorbţie şi preluarea de către ANAF a activităţii Autorităţii Naţionale a Vămilor, precum şi a activităţii Gărzii Financiare, care s-a desfiinţat. Totodată, cele 42 de direcţii generale judeţene ale ANAF au fost comasate în opt direcţii regionale. În cadrul Fiscului s-a înfiinţat Direcţia Generală Antifraudă Fiscală. În a doua parte a anului 2013 a fost demarat şi proiectul de modernizare a Fiscului, ataşat unui împrumut de 70 mil. euro de la Banca Mondială.
Nivelul redus al conformării voluntare, structura organizatorică şi distribuţia ineficientă a personalului între diferitele activităţi ale administraţiei fiscale au fost punctele slabe identificate de Ministerul Finanţelor care au impus reorganizarea Fiscului. Anul trecut gradul de conformare voluntară la plată a fost de 81,8%, iar la declarare, de 93,1%, după cum reiese din raportul anual al ANAF.
Din executare silită s-au încasat anul trecut 16,4 miliarde de lei, cu 7,1% mai puţin faţă de anul 2012. Cea mai eficientă modalitate de executare silită s-a dovedit a fi comunicarea somaţiei, care a condus la încasări de 68,4% din totalul veniturilor din executare silită, respectiv 11,2 miliarde de lei.
Din poprirea conturilor bancare Fiscul a încasat 4,7 miliarde de lei.
Evaziunea continuă să rămână la un nivel ridicat. România pierde 20 mld. euro din evaziunea fiscală, potrivit estimărilor Consiliului Fiscal. În 2012 evaziunea fiscală a ajuns la aproape 14% din PIB (20 mld. euro), iar cea mai mare parte este generată la TVA.
România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB ale veniturilor bugetare.
Dar, numărul de taxe şi contribuţii din România şi plăţile aferente continuă să rămână mare comparativ cu ţările dezvoltate, astfel că firmele ajung să aloce mai mult timp pentru administrarea fiscală a afacerii decât pentru a se ocupa de business. Banca Mondială a ajuns la concluzia că România are cele mai multe plăţi fiscale din UE, pentru achitarea cărora o companie pierde anual 200 de ore. Consultanţii fiscali au caracterizat relaţia contribuabilului român cu Fiscul ca fiind „o permanentă aventură“, el trebuind să se înarmeze cu foarte multă răbdare când se duce la ghişeele Fiscului.
O companie din România face în fiecare an 39 de plăţi către stat în contul taxelor şi contribuţiilor, de trei ori mai multe faţă de media UE, iar cea mai mare parte din povara fiscală este distribuită pe muncă, potrivit Băncii Mondiale. România se află pe poziţia 134 în clasamentul Paying Taxes 2014, raport realizat de Banca Mondială şi PwC. În 2012, România ocupa locul 136. În top România este devansată de Bulgaria (locul 81), Republica Moldova (95), Botswana (47), Afganistan (98), Bangladesh (100) sau Bhutan (104).
Relaţia contribuabililor cu Fiscul s-a înrăutăţit în ultimii ani din cauza crizei economice şi a nevoii de bani la buget, după cum au accentuat consultanţii fiscali.
