Ziarul Financiar de vineri e realizat de sase dintre cititorii sai, fiecare expert in domeniul sau de activitate. Ei au participat la sedinta de sumar de joi a ZF, cand impreuna cu editorii au stabilit continutul primei pagini ziarului, dupa ce au dezbatut cele mai importante subiecte ale zilei.
Adrian Ciocanea, 48 de ani
Este seful Departamentului Afacerilor Europene din cadrul Guvernului. Este membru PNL. Inainte de a fi sef al DAE a ocupat functia de scretar de stat in Ministerul Integrarii Europene, fiind coordonator al Planului National de Reforme pentru Strategia Lisabona, al Strategiei de Dezvoltare Durabila si al Strategiei Pietei Interne a UE - 2005-2007
Alin Brendea, 32 de ani
Este directorul de operatiuni si unul din cei doi actionari semnificativi ai societatii de brokeraj Prime Transaction, una dintre cele mai mari societati de brokeraj de pe piata de capital. El lucreaza la Prime Transaction din 1999, cand a preluat o societate de brokeraj in dificultati financiare. Prime Transaction, una din primele societati de pe piata care a oferit tranzactionare pe internet, ocupa dupa primele sase luni ale anului locul 17 din 75 de societati cu tranzactii in valoare de 65 de milioane de euro.
Florian Libocor, 34 de ani
Este analist financiar la BRD-SocGen. El ocupa acest post incepand din anul 2002, iar inainte de a trece in sectorul bancar a lucrat ca expert in cadrul Ministerului Finantelor timp de patru ani si jumatate.
Andrei Caunii, 31 de ani
Este Managing Partner al furnizorului local de solutii de management al informatiilor Novensys. El a fondat firma in urma cu 9 ani, alaturi de partenerul sau Cezar Golumbeanu. Novesys a inregistrat in primul semestru o cifra de afaceri de 5,8 mil. euro. Pentru 2007, compania si-a revizuit estimarile, propunandu-si majorarea cu 30% a cifrei de afaceri, la 12-13 mil. euro.
Making of: Cum au construit expertii pagina 1 a ZF
Prognozele bugetare pentru 2008 facute de ministrul economiei si finantelor au impartit cei patru experti intruniti la intalnirea ZF Expert organizata de ZF in doua tabere: scepticii, in frunte cu Florian Libocor, analist financiar la BRD Groupe Societe Generale si increzatorii, reprezentati de Adrian Ciocanea de la Departamentul pentru Afaceri Europene.
"Ma indoiesc ca se vor realiza planurile bugetare pentru 2008, pentru ca economia subterana detine inca o pondere reprezentativa in neplatitorii de taxe si impozite catre bugetul de stat. Aplicarea cotei unice de impozitare ar fi trebuit sa ii determine pe acestia sa iasa la suprafata, insa nu a fost asa", considera Florian Libocor de la BRD.
Adrian Ciocanea este insa optimist in ceea ce priveste rezultatele economice pentru 2008, Progamul National de Reforme pe care Ciocanea il sprijina cu ardoare poate sta la baza cresterii competitivitatii economiei autohtone.
"In intervalul cuprins intre 2007 si 2013, aproximativ 56% din fondurile europene sunt destinate pentru cresterea competitivitatii si productivitatii economiei romanesti. Planul National de Reforme se inscrie in cadrul strategiei pentru cresterea competitivitatii adoptata la Lisabona", sustine Ciocanea.
Andrei Caunii, managing partner Novensys, contrazice si spune ca " de banii europeni vor avea de profitat rechinii mari din industria IT mass-market, un numar mic de companii fiind eligibile pentru aceste fonduri".
Reprezentantul Novensys considera ca unul dintre factorii care ar putea genera o crestere a competitivitatii in sectorul privat este imbunatatirea colaborarii electronice dintre companii. Odata implementat, transferul electronic de facturi si documente ar putea duce la disparitia "tonelor de facturi si documente, care sunt transportate cu tiruri intre doua societati aflate la o distanta apreciabila si care au incheiat un contract", crede Caunii.
"Polonia incurajeaza foarte puternic schimbul electronic de documente, care functioneaza pe baza unor sisteme paralele de comunicatii," explica Caunii, care militeaza pentru o automatizare a documentelor.
Daca este sa fie strategie pentru competitivitate, sa fie atunci si strategie pentru export, precizeaza Libocor, mai mult decat necesara Programului National pentru Export.
Stirea cu cele mai bune solutii mobile de conectare IT propusa de redactia ZF scoate la lumina un criteriu important de clasificare a furnizorilor de astfel de solutii IT. Mai putin pretul ofertelor, cat performanta ratei de transfer al datelor, in opinia lui Cautii de la Novensys.
Evolutia leului din ultima perioada nu a fost ignorata de experti, Libocor de la BRD motivand necesitatea unui raspuns concis, dar clar din partea guvernatorului Bancii Nationale daca a avut loc sau nu o interventie pe piata valutara.
Ce a incins cu adevarat spiritele expertilor a fost stirea legata de cea mai bogata universitate din Europa, posibil chiar Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti. Printre ironii si aluzii, expertii au pus pe prima pagina a ZF Expert stirea ca Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara are o avere de 1,5-2 miliarde de euro, datorita asocierii din proiectul imobiliar Baneasa din nordul Capitalei.
Polemicile expertilor s-au conturat in jurul deciziei de a valorifica sau nu terenurile aflate in proprietatea Universitatii in scopuri pur stiintifice, si mai putin in scopuri comerciale. Posibilitatea de dezvoltare a unor centre de cercetare pe terenurile unde se afla in prezent magazinul Ikea a fost luata in calcul de experti, dar prea putin convingator.
Alin Brendea, director de operatiuni la Prime Transaction, a continuat cu ce poarta investitorii anul acesta, si anume RASDAQ.
"Pe bursa apar noi tendinte din cauza lichiditatii reduse, astfel ca investitorii se indreapta spre sectoare mai putin abordate pana in prezent, dar care obtin rezultate financiare bune", spune Brendea, considerand companiile de constructii de pe RASDAQ o tendinta prezenta in plasamentele bursiere ale investitorilor.
Stirea ca Dafora va derula o oferta publica de preluare obligatorie a Condmag, pentru 102 mil. lei, pretul oferit pe actiune fiind de 1,05 lei, cu 85% mai mic decat cotatia titlurilor Condmag inregistrata in urma cu doua zile, il convinge pe Brendea sa afirme ca este vorba de "o oferta formala. Nu vor cumpara actiuni pentru ca pretul este mult prea mic".
Stirea despre o posibila noua vedeta pe Bursa in compania Constructii Transilvania a deschis o discutie despre cat de reprezentativa este Bursa romaneasca pentru economie, luand in calcul lichiditatea redusa si numarul redus de oferte publice.
Daca Florian Libodoc este de parere ca "piata de capital este cea mai vitregita din Romania", repezentantul Prime Transaction conchide realist ca "Bursa nu a fost niciodata reprezentativa pentru economia din Romania".
Pentru ca mai apoi Brendea sa ridice starea de spirit spunand ca: "A crescut gradul de transparenta pe RASDAQ, actionarii si-au dat seama ca listarea la Bursa ii ajuta. Daca creste capitalizarea bursiera, va creste si averea personala a actionarilor majoritari".
Prima pagina, in viziunea expertilor:
Agronomia, cea mai bogata universitate
Catalin Lupoaie
Asocierea in dezvoltarea proiectului Baneasa face ca Universitatea de Agronomie sa aiba o avere de 1,5 mld. euro.
Ioan Alecu, rectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMVB), spune ca universitatea pe care o conduce are o avere de 1,5-2 miliarde de euro, datorita asocierii din proiectul imobiliar Baneasa din nordul Capitalei.
Proiectul Baneasa, unul dintre cele mai mari dezvoltari imobiliare din Europa Centrala si de Est, va ajunge la o valoare de 3-4 miliarde de euro in momentul finalizarii, estimat peste 8 ani, iar USAMVB detine 49,88% din capitalul Baneasa Investments, dezvoltatorul proiectului. Practic, in urma asocierii cu un grup de firme controlat de oamenii de afaceri Puiu Popoviciu si Radu Dimofte, USAMVB a devenit una dintre cele mai bogate universitati din Europa.
"Cand vor fi finalizate toate activele proiectului Baneasa vom avea o avere de 1,5-2 miliarde de euro, avand in vedere ca detinem jumatate din acest proiect. Pana in prezent am primit circa 3,3 milioane de dolari din acest proiect si avand in vedere ca 2008 va fi primul an in care proiectul Baneasa va trece pe profit, veniturile obtinute din acest proiect vor creste", a declarat pentru ZF Ioan Alecu.
Anul viitor, USAMVB va mai primi circa 3-4 milioane de euro, echivalentul a 49,88% din profit, potrivit estimarilor lui Alecu. USAMVB primeste anual, conform statutului societatii Baneasa Investments, o suma de 560.700 de dolari. Proiectul Baneasa a fost inceput in anul 2000, cand Ioan Alecu a devenit rectorul USAMVB, iar terenul pe care se afla fosta ferma Baneasa a fost retrocedat prin Legea 1 din 2000.
Proiectul imobiliar se va intinde pe o suprafata de 220 de hectare, din care 50 de hectare de spatiu verde, si va mari suprafata Capitalei cu 1%. Investitia in proiectul Baneasa ar putea ajunge la 1,5-18 miliarde de euro pana in 2015, avand in vedere ca anul acesta actionarii Baneasa Investments au decis sa extinda proiectul.
Expertii prezenti ieri la sedinta de sumar a ZF au fost de parere ca veniturile obtinute de Universitate din participarea la proiectul Baneasa ar putea fi investite in sprijinirea cercetarilor universitare.
Pe ce se sprijina de fapt bugetul pe 2008?
Mihai Bobocea
Bugetul pe 2008 prezentat de ministrul finantelor este unul al recordurilor: cele mai mari venituri si cele mai mari cheltuieli. Care sunt bazele macroeconomice ale acestor cresteri?
Conform datelor prezentate ZF de catre cei de la Finante, schita bugetului pe 2008 si cadrul bugetar general pe 2009-2011 se sprijina pe estimarile de crestere economica si de reducere a inflatiei publicate de Comisia Nationala de Prognoza (CNP). Astfel, bugetul pe 2008 a fost construit pe baza unei cresteri economice (a Produsului Intern Brut) de 6,3%, luand in calcul o inflatie de 3,5%, o crestere a consumului de 8,3% si a investitiilor de 13%, ambele in termeni reali.
Si in perioada urmatorilor ani (pana in 2011, fundamentarea bugetului pe 2008 incluzand estimarile bugetare pe urmatorii 4 ani), cresterea economica medie va fi de circa 6%, investitiile (formarea bruta de capital fix) vor creste cu 11,5%, iar consumul - cu circa 8%. Numarul de salariati va creste cu 1,7% anul viitor (peste 100.000 de angajati in plus) si cu cel putin 1% pana in 2011, pe fondul cresterii gradului de ocupare a fortei de munca active, estimeaza cei de la Finante, pe baza datelor CNP.
Rezultatul cadrului macroeconomic va fi cresterea continua a veniturilor fiscale (colectate de ANAF) cu un punct procentual in 2008 si cu cate jumatate de procent in anii viitori, spun Finantele.
Una dintre masurile-cheie ale bugetului pe anul viitor va fi reducerea cu sase puncte procentuale a contributiilor de asigurari sociale (CAS), care va fi operata in trei trepte. Prima reducere va fi de trei puncte procentuale si va fi operata inca de la 1 ianuarie, conform schitei de buget prezentate de ministrul economiei si finantelor Varujan Vosganian in Guvern. Celelalte reduceri vor totaliza inca trei puncte procentuale si vor fi operate dupa jumatatea anului.
Expertii prezenti ieri la sedinta de sumar a Ziarului Financiar s-au aratat interesati de prognozele Ministerului Finantelor pentru 2008 la nivel macroeconomic. Florina Libocor, analist financiar la BRD Groupe Societe Generale, a propus realizarea "unui tablou cu punctele forte si punctele slabe ale bugetului pentru 2008", exprimandu-si in acelasi timp indoiala ca se "vor realiza planurile pentru anul viitor".
Leul si Bursa adera din nou la o corectie regionala
Liviu Chiru / Vlad Nicolaescu
Euro s-a apreciat in raport cu moneda nationala, urcand pe piata valutara de la Bucuresti pana la un maxim de 3,15 lei in a doua zi de corectie la nivel regional. Miscarile speculative de pe pietele valutare din Europa de Est au coincis si de data aceasta cu scaderi semnificative pe pietele bursiere din regiune, asa cum s-a intamplat de mai multe ori in ultimii ani.
Speculatorii straini au cumparat ieri masiv valuta, atat euro, cat si dolari. In numai doua zile euro a urcat la Bucuresti cu peste 1%, de la 3,12 la 3,15 lei, cresterea fiind alimentata de volumele ridicate care au fost tranzactionate. Bancile locale se straduiesc in prezent sa faca fata volatilitatii ridicate, dupa ce pana zilele trecute presiunea era in directia aprecierii leului, pe fondul unui sentiment regional pozitiv.
Alaturi de moneda nationala, zlotul polonez si forintul maghiar, monede cu care leul era in mod traditional sincronizat, au pierdut de asemenea teren important in fata monedei europene in ultimele zile.
La inceputul lunii euro coborase la Bucuresti pana la un minim al ultimilor cinci ani de 3,09 lei, iar cotatiile au revenit peste 3,12 lei dupa cumparari masive ale unei banci locale, in spatele careia dealerii suspecteaza ca s-ar fi aflat BNR. Oficialii bancii centrale au negat insa o interventie pe piata valutara.
BNR a calculat ieri un curs de 3,1374 lei pentru un euro, cu 0,51 bani mai mult decat in ziua precedenta. Euro nu a mai atins o valoare atat de ridicata la cursul oficial de la sfarsitul lui iunie. Dolarul a castigat 0,74 bani la cursul oficial, urcand la 2,2862 lei.
Expertii prezenti ieri la sedinta de sumar a Ziarului Financiar au votat "deprecierea monedei nationale" printre subiectele de prima pagina, manifestand un interes sporit fata de zvonurile ca Banca Nationala ar fi intervenit pentru domolirea cresterii leului.
Romania va cheltui peste 10 mld. euro pentru competitivitate economica
Doina Anghel
Guvernul a aprobat Planul National de Reforme, care stabileste prioritatile de dezvoltare ale Romaniei pana in 2012, pentru atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona.
Romania se afla pe ultimul loc in ceea ce priveste implementarea strategiei Lisabona - un plan care urmarea transformarea UE in cea mai competitiva forta economica a lumii, pana in 2010 -, potrivit unui studiu al The European House, o firma italiana de consultanta in management, publicat recent de publicatia Les Echos.
Cele mai competitive economii europene sunt, potrivit studiului, cele ale Danemarcei, Suediei si Marii Britanii, in timp ce Franta, Germania, Belgia, Luxemburg si Romania sunt pe ultimele locuri in ceea ce priveste implementarea strategiei de dezvoltare.
Strategia consta in implementarea a 14 indicatori in domenii diverse (cercetare, administratie, infrastructura, mediu de afaceri piata muncii) pentru a creste nivelul competitivitatii economiilor la nivelul celor din SUA si Japonia, insa planul nu a dat roade. Cu toate acestea, Comisia nu a renuntat la strategia Lisabona si noua presedintie portugheza a Uniunii Europene a anuntat ca intentioneaza sa o "upgradeze".
Romania va cheltui aproximativ 56% din fondul european de coeziune, adica aproximativ 10,5 miliarde euro pentru implementarea masurilor din strategia Lisabona, a declarat ieri Adrian Ciocanea, seful Departamentului pentru Afaceri Europene.
Potrivit Planului National de Reforme, aprobat in sedinta de Guvern de miercuri, Romania propune spre aprobarea Comisiei Europene infiintarea si operationalizarea Agentiei Nationale de Integritate, reorganizarea instantelor pana la sfarsitul lunii decembrie.
Pentru imbunatatirea mediului de afaceri, Romania isi propune sa adopte pana la sfarsitul lui 2007 un act normativ privind instituirea aprobarii tacite pentru aproximativ 10% din totalul autorizatiilor, avizelor, licentelor si permiselor necesare intrarii pe piata a unei companii.
Expertii prezenti la sedinta de sumar a ZF au dezbatut cu argumente pro si contra eficienta strategiei de la Lisabona.
Florian Libocor, analist la BRD Grouope Societe Generale, a fost de parere ca adoptarea unor strategii de crestere a competitivitatii in sectorul exporturilor trebuie sa fie o componenta importanta a Planului National de Reforme.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
