Cristian Preda, 40 de ani
Este consilier al presedintelui Traian Basescu si decanul Facultatii de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti. Are un doctorat in stiinte politice obtinut la Paris. Este teoretician al liberalismului, el insusi fiind un liberal convins. A publicat mai multe carti de stiinta politica si a tradus, de asemenea, 12 carti de specialitate. Vreme de un an (2006) a fost secretat de stat in MAE. A colaborat la revistele 22 si Dilema si la Ziarul Financiar.
Bogdan Carcu, 34 de ani
Este presedintele si fondatorul companiei Curiero, una dintre primele trei companii de curierat si servicii postale de pe piata locala. Carcu a anuntat de asemenea, la inceputul acestui an, ca impreuna cu alti doi asociati va investi 1,5 mil. euro in transporturi frigorifice si distributie de presa.
Lucian Anghel, 34 de ani
De la 1 mai este economistul-sef al BCR si lucreaza in departamentul de cercetare si strategie al bancii. Din februarie 2005 si pana in aprilie 2007, Anghel a fost director executiv adjunct al Directiei Trezorerie din BCR. Lucreaza pentru BCR incepand din 1996, din 2005 fiind si membru in Consiliul de Administratie al BCR Asset Management. Anghel este doctor in economie si absolvent al unui curs de risk management la Georgetown University.
Iulian Stanciu, 31 de ani
Directorul general Asesoft Distribution este cofondator si proprietar a 50% din actiunile companiei de distributie IT&C Asesoft Distribution. Pentru acest an, firma si-a bugetat o crestere a cifrei de afaceri de peste 30%, la 95 mil. dolari (circa 72 mil. euro). Asesoft Distribution face parte din grupul Asesoft, cu activitati in zona audio-video, software, web, telecomunicatii
si automatizari, cu o cifra de afaceri de 100 de milioane de dolari in 2006.
Adrian Caramiha, 34 de ani
A fost numit recent directorul general adjunct al Broker Cluj. El va coordona operatiunile din Bucuresti ale Broker, cea mai importanta societate de brokeraj de pe segmentul de retail. Adrian Caramiha a fost pana in aprilie directorul general al Eastern Securities, unde a lucrat incepand din anul 2005, dupa ce anterior fusese trader la BRD Securities.
Making of: cum au construit expertii pagina 1 a ZF
Politica ocupa de obicei un loc important in sedinta de redactie a Ziarului Financiar la care participa si oamenii de business si in final nu ajunge pe prima pagina a expertilor sau ocupa doar un coltisor. De data aceasta, discutiile politice au fost cu atat mai vii si mai extinse cu cat l-am avut ca invitat pe consilierul prezidential Cristian Preda si fiecare dintre ceilalti invitati si-a exprimat toate curiozitatile legate de administratia prezidentiala sau de viitorul crizei politice, Preda fiind asaltat cu intrebari.
"M-am oprit din lucru ca sa urmaresc in direct discursul presedintelui din Parlament. Insa ma intereseaza mai putin viziunea si mai mult pasii concreti care se realizeaza pe termen scurt si mediu", spune Lucian Anghel, economist-sef la BCR.
Oamenii de afaceri se intreaba cine si ce castiga din aceasta criza, daca vom avea alegeri anticipate sau ce se va intampla cu motiunea de cenzura. Iar Preda a rezumat totul destul de simpu: PSD vrea la guvernare ca sa se afle pe o pozitie de control la alegerile locale, iar PD isi doreste sa guverneze din frustrare, pentru ca a avut cei mai buni ministrii (Macovei, Blaga, Barbu) si toti au fost alungati.
Referitor la numele premierului pe care presedintele Traian Basescu ar putea sa il propuna, Preda a fost categoric.
"Nu pot sa va dau niciun nume, insa exclud posibilitatea ca Basescu sa numeasca ca prim-ministru un om al PSD-ului dupa motiunea de cenzura", a spus el.
Adrian Caramiha, director adjunct la compania Broker Cluj, este de parere ca aceasta criza prelungita a creat o prapastie atat intre institutia prezidentiala si Parlament, cat si intre electorat si Parlament, fiindca niciuna dintre partile implicate nu a reusit sa se adapteze suficient de repede la nevoile "pietei politice". Dupa cum spune Preda, "piata politica este mult mai putin reactiva si structurata decat orice alta piata economica".
In opinia lui Bogdan Carcu, presedintele Curiero, politicienii ar trebui sa invete de la companii si de la ce se intampla in mediul privat.
In final, politicul si-a castigat un bine meritat loc pe pagina intai a expertilor, dovada a faptului ca instabiliatea prin care trecem a inceput sa intereseze pe toata lumea, nu atat din punctul de vedere al scandalului pe care il creaza, ci din prisma unei posibile rezolvari.
Toti invitatii au fost de acord asupra faptului ca aceasta criza politica nu afecteaza economia intr-o prea mare masura. Totusi, companiile asupra carora efectele crizei s-au reflectat in reduceri ale cifrei de afaceri, intarzieri ale lucrarilor sau reducerea profitului au fost cele care lucreaza direct cu statul sau cu institutiile guvernamentale.
"Piata per ansamblu a crescut, iar noi nu am avut de suferit pentru ca activam pe toate nisele pietei. In general au scaut firmele care lucrau pe baza de proiect", spune Iulian Stanciu, director general Asesoft Distribution, dand ca exemplu piata locala de IT&C, iar acelasi lucru s-a intamplat si pe piata de curierat, dupa spusele lui Carcu.
Pozitia de submain (articolul pozitionat sub materialul principal din pagina) a castigat-o stirea referitoare la compania Arctic, companie de traditie, ale carei investitii viitoare intr-o facilitate de productie au multumit pe toata lumea.
Sumarul subiectelor de la Bursa a adus si mainul de ziar al expertilor (articolul cel mai important de pe prima pagina). Fara a fi vorba de vreo tranzactie de milioane sau vreo dezvaluire senzationala, articolul vorbeste despre topul celor mai mari investitii la Bursa ale oamenilor de afaceri. De aici, discutia a ajuns si la volumul mic de investitori sau tranzactii de pe Bursa locala si la cum ar putea fi aceasta impulsionata, asa cum isi doresc toti brokerii. Insa dupa cum spune Caramiha, "la noi verbul la moda este 'a cheltui'", iar cultura investitionala lipseste. De aceea, orice actiune de popularizare a investitiilor la bursa sau in fonduri mutuale este bine-venita, spune directorul Broker Cluj.
Expertii au discutat intens si noile norme de creditare adoptate de BRD, conversatia deviind apoi spre cele mai avantajoase posibilitati de creditare si controversatele credite in yeni si franci elvetieni. "Tehnic vorbind, cele mai ieftine ar trebui sa fie creditele in yeni japonezi. Insa deoarece aceasta este o valuta foarte putin tranzactionata, exista costuri ascunse nereflectate de DAE. De asemenea, rambursarea anticipata este mai scumpa la yeni si la francii elvetieni", explica Anghel, economistul BCR.
Un loc pe prima pagina ZF Expert si-au castigat si cei patru asociati ai companiei americane Ernst&Young, care au fost arestati pentru evaziune fiscala, o raritate, pentru ca subiectele internationale ajung rar pe prima pagina a expertilor.
Prima pagina, in viziunea expertilor:
Managerii-actionari de la Bursa fac 200 mil. euro
Andrei Chirileasa
Cei mai bogati 30 de manageri care sunt si actionari la companiile listate la Bursa detin impreuna actiuni in valoare de 200 mil. euro.
Patru dintre acestia detin participatii de peste 10 milioane de euro, iar 12 au pachete de actiuni care valoreaza intre 1 milion de euro si 10 milioane de euro.
Managerii companiilor romanesti imbratiseaza in general ideea de a fi si actionari la companiile pe care le conduc, sustinand ca in acest fel sunt mai motivati sa creasca valoarea companilor respective, fapt care este si in beneficiul celorlalti actionari. Cert este ca orice decizie pe care un astfel de manager o ia se poate reflecta in pretul de pe Bursa al actiunilor si, prin urmare, in averea personala a acestuia.
"Problema in Romania este ca nu sunt destui manageri care sa aiba ca principal scop cresterea valorii economice a companiilor pe care le conduc in beneficiul actionarilor. In SUA, majoritatea managerilor sunt si actionari, iar prima lor grija dimineata este sa vada cum evolueaza actiunile", sustine Adrian Caramiha, directorul general adjunct al Broker Cluj, unul dintre sustinatorii publicarii articolului despre managerii de la Bursa pe prima pagina.
"Orice idee de acest fel care are darul de a stimula investitorii sa vina pe Bursa merita promovata", si-a justificat el alegerea.
In prezent, cei mai multi dintre managerii actionari de la Bursa sunt fie manageri fondatori care si-au listat companiile pe Bursa, fie directori de firme care s-au privatizat prin asociatia salariatilor (PAS), care au devenit actionari dupa desfiintarea PAS-urilor. Totusi, au inceput sa apara si companii care adopta politici de motivare a managerilor oferindu-le actiuni proprii.
Un exemplu este Banca Transilvania, care a rascumparat anul trecut actiuni proprii pentru a le vinde salariatilor si managerilor. Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, detine actiuni in valoare de aproape 9 mil. euro.
Cel mai bogat manager-actionar de la Bursa este insa Dan Ioan Popp, presedintele Impact, care detine actiuni in valoare de 87 mil. euro, urmat de Carmen Sandulescu, directorul economic al Impact, cu 32 mil. euro, si Radu Viehmann, presedintele Turbomecanica, cu actiuni de 20 mil. euro.
PD a depus motiunea de cenzura impotriva Guvernului
Iulian Anghel
PD a depus ieri la biroul presedintelui Camerei Deputatilor, pentru inregistrare, motiunea de cenzura impotriva Guvernului. Motiunea, intitulata "Guvernul Tariceanu trebuie sa plece", va fi discuata, probabil, saptamana viitoare. Procedural, pentru demiterea guvernului este nevoie de voturile a jumatate dintre parlamentari, adica 235 de voturi. Premierul Calin Popescu-Tariceanu a anuntat ieri ca nu demisioneaza din functie si ca doreste sa-si duca mandatul la capat.
Prezent ieri la sedinta ZF Expert, consilierul prezidential Cristian Preda a opinat ca problema care se pune in prezent nu mai este daca guvernul Tariceanu va cadea, ci cand.
"Exista un proiect mai vechi al presedintelui de a realiza o stabilitate a Parlamentului, si acesta dateaza din 2005, atunci cand au fost propuse pentru prima data alegerile anticipate". El a sustinut ca va urma o perioada complicata pe care partidele nu au anticipat-o cand s-au antrenat in criza politica: "Partidele nu au luat in seama faptul ca din toamna 2007 pana in 2009 vor exista cinci alegeri. Daca scena politica nu se stabilizeaza pentru a-si asuma acest calendar, vom intra intr-o criza reala".
Potrivit premierului, dorinta unor politicieni (el nu a nominalizat pe nimeni) de a-si impune propria agenda, referitoare inclusiv la organizarea de alegeri anticipate, blocheaza activitatea institutiilor statului, afectand intreaga societate. Declaratiile lui Tariceanu reprezinta un raspuns la cererea presedintelui Traian Basescu ca guvernul sa demisioneze, iar partidele sa mearga in alegeri anticipate.
Ieri toata lumea a negociat cu toata lumea - PD pentru obtinerea voturilor pentru motiune, liberalii pentru afirmarea sprijinului pentru Guvern. Partidele nu se grabesc, deocamdata, sa darame Guvernul pentru ca desi este greu de presupus - dupa reactiile partidelor la propunerea presedintelui - ca vom avea anticipate - demiterea Cabinetului este primul pas spre organizarea lor. Soarta Guvernului este acum la mana PSD, care daca ar decide sa nu-l mai sustina, acesta n-ar mai avea nicio sansa, social-democratii fiind cel mai mare grup parlamentar din Legislativ. Premierul a confirmat ieri anuntata intalnire cu seful PSD Mircea Geoana, dar nu a dat detalii despre ea.
Parteneri ai firmei de audit Ernst & Young, acuzati de frauda
Catalina Apostoiu
Un fost avocat din cadrul unei agentii fiscale guvernamentale si alti trei parteneri din cadrul Ernst & Young au fost acuzati de crearea unor scheme fiscale prin care-i ajutau pe americanii bogati sa evite plata impozitelor pe venituri de peste 10 milioane de dolari.
Conform unui rechizitoriu depus la curtea de justitie din Manhattan, cei patru actuali si fosti parteneri ai firmei de contabilitate sunt acuzati de frauda si alte delicte legate de crearea de scheme fiscale menite sa-i ajute pe cei bogati sa evite plata unor venituri incepand cu anul 1998, scrie International Herald Tribune.
Cei patru au inselat IRS, agentia americana de colectare a impozitelor, in perioada cuprinsa intre anii 1998-2004 prin promovarea si comercializarea de scheme fiscale frauduloase ce creau impresia falsa ca unii clienti realizau investitii cand in realitate acestia transferau banii dintr-un loc in altul cu singurul scop de a evita plata impozitelor, se arata in rechizitoriu.
Procurorii i-au pus sub acuzare pe Robert Coplan, in varsta de 54 de ani, din Plano, Texas, un avocat ce a fost candva sef de filiala in cadrul diviziei de legislatie si reglementari a IRS; Martin Nissenbaum, in varsta de 51 de ani, avocat; Richard Shapiro, in varsta de 58 de ani, de asemenea avocat, si Brian Vaughn, in varsta de 39 de ani, contabil. Nissenbaum si Shapiro au fost eliberati pe o cautiune de 1 milion de dolari, in timp ce Vaughn a fost eliberat pe o cautiune de 300.000 de dolari.
Toti acuzatii si-au sustinut nevinovatia. Mai multe capete de acuzare au fost formulate impotriva celor patru, printre care conspiratie in vederea inselarii IRS, evaziune fiscala, redactarea de declaratii false. In cadrul rechizitoriului, Coplan este descris ca avand un rol central in elaborarea planului.
Intr-o scrisoare din 2001, Coplan cere unui agent de vanzari sa nu-i consilieze pe clienti in scris cu privire la strategiile schemelor fiscale pentru ca scopul este de a "face strategiile noastre sa para tehnici de investitii cu consecinte avantajoase din punct de vedere fiscal".
Arctic ar putea face masini de spalat in Romania
Alexandru Anghel
Arctic, principalul producator de electronice si electrocasnice din Romania, achizitionat de grupul Arcelik in anul 2002, intentioneaza sa-si continue strategia de dezvoltare pusa in practica in urma cu 5 ani prin sustinerea programului de investitii de 10 milioane de euro anual.
"E interesant pentru ca e o companie in crestere care activeaza pe o piata in scadere si imi place de ei pentru ca investesc aici", a declarat Lucian Anghel, economist-sef la BCR.
Planul de investitii pentru anul viitor poate include, potrivit directorului general Ugur Kayali, extinderea capacitatilor de pro-ductie de frigidere pentru a putea sustine cresterea exporturilor sau chiar instalarea unei noi linii de asamblare pentru alte tipuri de electrocasnice. "Suntem la faza de stabilire a proiectelor pentru urmatorii doi-trei ani. Este posibil, dupa ce anul trecut am instalat o noua linie de asamblare de lazi frigorifice, ca anul viitor sa marim capacitatea de productie sau chiar sa instalam o linie de asamblare de masini de spalat", a declarat Kayali. El a adaugat ca se studiaza costurile de fezabilitate, iar aceasta decizie va fi luata de conducerea grupului Arcelik.
"Din cunostintele mele, masinile de spalat se produc acum in Turcia, iar faptul ca ar urma sa le produca in Romania, care face parte deja din Uniunea Europeana, ar trebui sa reprezinte un avantaj din punctul de vedere al taxelor vamale", a spus Anghel.
Kayali spune ca spatiul nu ar fi o problema pentru ca pe langa platforma unde este localizata fabrica Arctic, compania mai detine, la Gaesti, inca un teren propice unei facilitati similare.
"Deocamdata trebuie insa sa terminam investitiile de anul acesta. In prima jumatate am finalizat doua sectii si urmeaza ca in trimestrul trei sa terminam si sectia de extrudare de plastic".
In plus o noua fabrica de electrocasnice ar putea fi construita, conform oficialului Arctic, la fel de bine la Arad sau in oricare oras din vestul tarii, datorita avantajului logistic adus pentru export.
Singurul producator de electrocasnice care mai detine o facilitate de productie in Romania, in afara de Arctic, este Electrolux, care opereaza o fabrica de aragazuri la Satu Mare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
