Liviu Voinea (GEA), 32 de ani
Liviu Voinea este director executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA), un ONG apolitic fondat in 2004 de catre noua tineri economisti si Societatea Romana de Economie. Este doctor in economie si are o experienta de opt ani in studiu si cercetare economica, background-ul sau fiind preponderent academic. In prezent, pe langa implicarea in GEA, este conferentiar universitar la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative.
Sorin Ichim, 44 de ani - director de marketing Caroli Foods
Este de la inceputul acestui an directorul de marketing al producatorului de mezeluri Caroli Foods, o companie cu afaceri anuale de aproape 100 mil. euro. Anterior a fost directorul de marketing al producatorului de vinuri Vincon Vrancea. Ichim nu este la primul contact cu o companie din industria carnii, el fiind responsabil de activitatile de marketing ale Meda Prodcom, companie ai carei actionari se afla si in structura actionariatului Vincon.
Radu Apostolescu, 30 de ani - director executiv al eMAG
Este unul din cei doi fondatori ai magazinului online lansat in 2001 cu o investitie de 5.000 de euro. Este absolvent al Facultatii de Medicina din Bucuresti si a lucrat anterior la site-ul de recrutare MyJob.ro. Cel mai mare retailer online isi datoreaza cifra de afaceri de 35 de milioane de euro de anul trecut in special vanzarilor de notebook-uri, unde a avut o cota de 12% din totalul pietei.
Cristian Span, 32 de ani - Omniasig
Cristian Span este director national de vanzari al viitoarei Societati de Administrate a Pensiilor Private pe care doreste sa o constituie Omniasig. Absolvent al Facultatii de Limbi Straine din cadrul Universitatii Mihai Eminescu din Baia Mare, Span are o experienta de 14 ani in vanzari, din care 10 ani pe pozitia de management.
Omniasig a anuntat ca investeste masiv in fonduri de pensii private.
Francisc Bodo, 48 de ani - GED Capital
Este investment officer la GED Capital, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de private-equity prezenti pe piata romaneasca. El lucreaza de aproape 11 ani pentru GED, care a administrat Fondul Roman Post Privatizare, care se numara printre primele fonduri de investitii intrate in Romania. GED Capital detine in prezent participatii la dezvoltatorul imobiliar RED Project Management, la distribuitorul de telefonie mobila Dasimpex si compania de securitate Dragon Star.
Making of: cum au construit expertii pagina 1 a ZF
Cristiana Groza
Din cauza ca ieri nume mari precum Nestle, Procter&Gamble, Unilever, ING, Orange, Vodafone, Depfa sau Automobile Craiova si-au anuntat intentiile de extindere, planurile pentru anul in curs, situatia financiara pe anul trecut sau pe trimestrul intai din 2007, expertii Ziarului Financiar au avut o misiune mai grea decat de obicei.
Subiectele au fost multe, ample, indelung comentate si analizate, iar decizia finala fata de articolele care ar urma sa fie abordate pe prima pagina construita de experti a fost mai greu de luat decat alta data.
La egalitate de puncte, a intrat pe prima pagina a expertilor ZF, ca main (articol principal) si respectiv submain, articolul despre decizia celui mai mare fond de investitii inchis din Romania, DePfa, si cel despre investitorii care au depus oferte neangajante pentru achizitionarea companiei Automobile Craiova.
Decizia DePfa de a renunta la investitiile in lei si a le transfera in euro a fost vazuta de expertii ZF ca un semnal ca investitorii si-au pierdut o parte din increderea in moneda nationala. Aceasta concluzie a venit ca urmare a discutiei care a avut loc la inceputul intalnirii dintre editorii ZF si experti, si care a dezbatut gradul influentei mediului politic asupra mediului economic. Aflandu-ne in plina criza politica, intrebarea care vine natural pe buzele oamenilor de business este daca aceasta se va reflecta in scurt timp intr-o criza economica sau va ramane fara nici un efect pe pietele de capital si in deciziile bancilor si companiilor. Expertii au avut pareri diferite in aceasta problema, unele complementare, altele opuse.
"Daca ne uitam la fundamentele economiei din Romania, putem observa in fiecare sector un diferential de consum per capita fata de media europeana, fapt care se reflecta in randamentele mari din diferite sectoare. Toti acesti indicatori de crestere sunt sustenabili pe termen lung", explica Francis Bodo, investment officer la compania GED Capital, adaugand ca intr-un astfel de context criza politica nu poate influenta major mediul de business.
Putin mai pesimist, Liviu Voinea, expertul pe macroeconomie si directorul executiv al GEA (Grupul de Economie Aplicata), este de parere ca in cazul in care marjele de profit, aflate la niveluri extrem de mari in prezent, vor incepe sa scada, oamenii de afaceri vor incepe sa ia in calucul si criza politica si sa-si indrepte atentia spre deficitul de cont curent de 12% din PIB din 2007.
"In ce s-au dus investitiile de 20 miliarde de euro din ultimii trei ani?", se intreba Voinea, adaugand ca, in opinia sa, Romania se afla deja in criza economica.
"Iar marjele de profit vor scadea in urmatorii ani din cauza problemelor cauzate de lipsa fortei de munca", a adaugat Cristian Span, de la Directia de Pensii Private a Omniasig.
O discutie cel putin la fel de aprinsa a creat legitimitatea speculantiilor din afacerile cu imobiliare. Acestia pot fi vazuti in doua moduri, spun expertii ZF: ca un intermediar necesar din anumite puncte de vedere si care nu va putea fi eliminat, ca un "rau necesar", iar pe de alta parte speculatorii sunt vazuti ca un element negativ pe piata, care nu creeaza valoare.
Rezultatele aferente primului trimestru din 2007 ale companiei de telefonie mobila Orange au creat o sesiune de intrebari, fiindca toata lumea s-a declarat foarte interesata de modul in care companiile de telefonie mobila calculeaza numarul de clienti, despre cum este masurat numarul de cartele active sau de gradul de penetrare a pietei al diferitilor jucatori. Cati romani au abonamente la mai multe retele? se intreaba expertii ZF.
A fost propus apoi un subiect legat de noul director al proiectului Baneasa, de la care discutia a deviat spre bani publici si infrastructura. "Cati bani publici se baga in infrastructura care va deservi proiectul Baneasa", vrea sa stie Liviu Voinea, in timp ce Span este de parere ca "daca utilitatile sunt aduse exclusiv pentru oamenii care locuiesc acolo, avem o problema, fiindca ei ar trebui sa suporte costurile".
Vestea ca firma Cefin va construi cel mai inalt imobil de birouri din Bucuresti i-a adus pe expertii nostri in fata unor intrebari pe care toti bucurestenii si le pun. Ce se va intampla cu traficul deja sufocat din zona? De ce nu sunt obligate companiile de catre municipalitate sa asigure parcari suficiente pentru angajati?
"Fiindca nu exista un plan urbanistic coerent", a concluzionat Radu Apostolescu, directorul executiv al E-mag.
Expertilor li s-au parut interesante si stirile referitoare la multinationalele din domeniul bunurilor de larg consum, care isi anunta rezultatele in aceasta perioada. Dupa ani de cresteri spectaculoase, cresterile au inceput sa se reduca usor, asa ca atunci cand o companie ca Nestle posteaza cresteri de 40% toata lumea vrea sa stie de ce si de unde. La fel se intampla in cazul in care o companie raporteaza o crestere de 10%, in ritm cu piata. Expertii isi pun o intrebare foarte frecventa: "In lei sau in euro?".
Prima pagina, in viziunea expertilor:
Germanii de la DePfa merg pe euro
Roxana Pricop / Vlad Nicolaescu
Singurul fond de investitii inchis din Romania, cu active de 40 mil. euro, a trecut pe euro. Cursul leului ii contrazice: ieri a atins un nou record
Fondul inchis de investitii DePfa Money Market (DMM), cel mai mare de pe piata a renuntat in a doua parte a anului trecut la plasamentele in lei, trecand pe euro.
Scopul cu care fusese infiintat fondul a fost acela de a permite bancii germane DePfa sa castige de pe urma dobanzilor la lei si a aprecierii acestuia, ocolind restrictiile de la acea vreme care nu permiteau bancilor sa adopte depozite in lei de la investitorii straini.
Fondul avea la finalul primului trimestru active in valoare de circa 48,7 mil. euro.
Dupa schimbarea strategiei fondului, cursul euro a continuat sa scada.
"Decizia celor de la DePfa este interesanta. Si asta in contrast cu continuarea de azi a aprecierii leului, spune directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata. "Suntem deja in criza avand in vedere deficitul de cont curent, dar suntem prea ocupati cu alte probleme pentru ca sa observam", a spus el.
Euro a coborat ieri pana la 3,3070 lei pe piata interbancara de la Bucuresti, pe fondul unei cereri ridicate pentru moneda locala. Pe piata monetara dobanzile pe termen scurt au urcat la 35% pe an in sedinta de tranzactionare de ieri, in conditiile in care speculatorii straini sunt fortati sa atraga lei, pentru a-si finanta plasamentele in obligatiuni in lei.
DePfa Money market are doar doi investitori, ambii persoane juridice. Initial, printre investitorii in fond se numarau fostul ministru de finante Daniel Daianu, Vasile Voloseniuc, fost presedinte al Bancorex in anii '90, fiul acestuia, Catalin Voloseniuc, si actualul presedinte al Unicredit Romania, Razvan Radu.
Pana in semestrul al doilea din 2006, fondul a investit aproape in exclusivitate in titluri de stat romanesti, pentru ca din a doua jumatate a anului sa investeasca in depozite in euro.
Moneda europeana era cotata la aproximativ 3,53 de lei in luna august a anului trecut, iar cursul era la finele primului trimestru prezent in jurul valorii de 3,34 de lei.
Din august si pana la finalul lunii martie, unitatea de fond a DePfa a scazut in lei cu 3,3%. Daca ar fi ramas pe lei, germanii ar fi castigat - la o dobanda de 7% pe an - circa 4%. In euro, castigul ar fi fost amplificat de continuarea aprecierii leului.
DePfa isi calculeaza insa profitul in euro, moneda in care fondul a crescut cu circa 0,1% in primele trei luni.
ING pregateste o armata de 30.000 de consultanti
Lavinia Marin
ING Asigurari de Viata a anuntat ca intentioneaza sa angajeze circa 30.000 de agenti de marketing pentru a atrage un numar cat mai mare de contribuabili pentru pensiile private obligatorii, cu 10.000 de agenti mai mult decat estimase initial.
"Ne asteptam ca numarul celor interesati de pilonul II sa nu fie unul foarte ridicat si din acest motiv trebuie sa avem o abordare proactiva si agresiva de atragere a clientilor. Vom antrena o forta de vanzari formata din 30.000 de agenti de marketing", a declarat Bram Boon, director general al ING Asigurari de Viata.
Olandezii nu sunt singurii asiguratori care se vor implica pe pensii private ce anunta ca vor angaja un numar mare de agentii de marketing, alte companii care vor adopta aceeasi strategie fiind AIG Life, Aviva sau Allianz-Tiriac. Jucatorii de pe piata estimeaza ca numarul consultantilor care ar putea activa pe piata pensiilor private din aceasta vara se va situa intre 70.000 si 100.000. ING a anuntat ca va incepe sa incheie contracte de pensii facultative la mijlocul lunii mai si va fi pregatita sa intre pe piata pensiilor obligatorii administrate privat.
"Pe segmentul pensiilor private facultative, vom vinde doua produse, denumite ING Clasic si ING Optim. Pentru primul fond am primit autorizatie de functionare de la autoritatea de reglementare, iar pentru ING Optim suntem in curs de avizare", a mai spus Boon.
Cele doua fonduri vor avea o structura similara de investitii constand in 75% instrumente cu venit fix si 25% actiuni, diferenta fiind facuta de sistemul de garantii.
Familiarizat cu sistemul pensiilor private, Cristian Span, directorul national de vanzari al viitoarei Societati de Administrate a Pensiilor Private pe care doreste sa o constituie Omniasig, spune ca forta de vanzarea companiei sale de pensii se va situa in jurul a 4.000. Omniasig nu a depus inca documentatia pentru autorizare la Comisia de Supraveghere a Pensiilor, dar si-a stabilit ca target 10% din piata pensiilor atat pe pilonul II, cat si III. "Sunt costuri foarte mari de autorizare. Si in cazul in care se modifica documentatia, costurile sunt importante. De aceea am preferat sa asteptam, pana la stabilizarea mediul legislativ", spune Span.
Afacerile Orange Romania au crescut cu 29% in T1
Adrian Seceleanu
Rezultatele financiare anuntate de Orange Romania pentru primul trimestru al acestui an au intrunit "voturile" a mai multi invitati ai ZF Expert, astfel ca subiectul s-a numarat printre cele alese pentru a ajunge pe pagina 1 a ziarului.
Orange, cel mai mare operator de telefonie mobila de pe piata locala, a inregistrat in primul trimestru al acestui an venituri de 283,3 mil. euro, in crestere cu 29,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Orange a raportat pentru T1 2007 o crestere cu 16,4% a numarului de clienti, la 8,271 milioane de clienti, ceea ce inseamna ca operatorul a adaugat circa 230.000 de clienti noi fata de finalul anului trecut. Anul trecut, la finalul T1, Orange anuntase o crestere cu 34% a numarului de clienti.
"Suntem foarte multumiti de accelerarea ritmului de crestere a numarului de clienti cu abonament si de evolutia semnificativa a traficului in retea fata de trimestrele anterioare", a declarat directorul general executiv al Orange Romania, Richard Moat.
Compania are ca obiectiv pentru acest an continuarea dezvoltarii retelei de acces mobil la Internet de mare viteza (broadband), prin tehnologiile EDGE si 3G, si va introduce in curand servicii pe tehnologie HSDPA, cunoscuta sub denumirea 3,5G, a precizat Moat.
Compania nu a raportat numarul de clienti care utilizeaza serviciile de date mobile prin tehnologiile EDGE sau 3G, dar a precizat ca "datorita ofertelor competitive lansate de Orange in ultima perioada numarul clientilor broadband (EDGE si 3G) a crescut semnificativ".
Orange a raportat pe anul trecut afaceri de 1,082 mld. euro, in crestere cu 24,4% fata de anul 2005. Operatorul nu a publicat date privind profitul obtinut in 2006. Orange Romania si-a propus sa incheie acest an cu un numar de 8,7 milioane de clienti, tinta ce arata ca majorarea numarului de clienti din primul trimestru cu circa 230.000 este in acord cu obiectivele operatorului.
Orange are de infruntat o competitie dura atat cu Vodafone Romania, al doilea jucator din piata, cat si cu Cosmote Romania - care si-a relansat operatiunile in decembrie 2005.
Vladescu: Privatizarea Daewoo va fi finalizata pana la sfarsitul anului
Alexandru Anghel
Calendarul procedurii de vanzare a pachetelor de actiuni detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (72,4%) si SIF Oltenia ( 22,06%) precum si a actionarilor minoritari ai Automobile Craiova va fi definitivat saptamana viitoare, potrivit secretarului de stat in Ministerul Economiei si Finantelor, Sebastian Vladescu.
"Ne vom intalni saptamana viitoare pentru a stabili agenda si modalitatea de privatizare. (...) Procesul de privatizare va fi finalizat pana la sfarsitul anului", a declarat Vladescu, citat de agentia Mediafax.
Vanzarea pachetelor de actiuni va fi facuta in urma a doua etape de negocieri. Initial vor fi depuse ofertele finale si irevocabile care in a adoua etapa vor fi imbunatatite de catre toti ofertantii.
AVAS si SIF Oltenia vor incheia un acord prin care vor fi stabilite conditiile in care societatea de investitii financiare mandateaza Autoritatea sa ofere, negocieze si incheie contractul de vanzare-cumparare de actiuni si pentru pachetul sau de actiuni la Automobile Craiova.
Un acord de acelasi tip va fi incheiat de AVAS cu toti ceilalti actionari minoritari ai Automobile Craiova, care isi vor exprima intentia de vanzare a actiunilor impreuna cu AVAS.
In sedinta de miercuri a Executivului, presedintele AVAS, Teodor Atanasiu, a informat membrii Cabinetului ca in iunie va fi lansata oferta de vanzare.
Pana miercuri, termenul limita de inscriere pentru privatizarea Automobile Craiova, au depus ofertele neangajante producatorii americani General Motors si Ford, dar si compania rusa JSC.
In grila de evaluare pentru departajarea competitorilor pretul oferit va avea ponderea cea mai mare.
Pretul pe actiune va reprezenta 30% din grila de punctaj, iar investitiile asumate de ofertant vor avea o pondere de 25%.
Alte criterii care vor fi luate in calcul la departajarea competitorilor vor fi nivelul de integrare pe piata a uzinei din Craiova (25%) si numarul de autoturisme produse dupa privatizare (20%).
Cel mai interesat participant la procedura de privatizare s-a dovedit Ford, care a realizat joi o vizita la fabrica din Craiova.
Potrivit lui Ovidiu Cioroianu, liderul Sindicatului Liber "RODAE", 20 de specialisti ai producatorului, condusi de directorul pentru strategii in afaceri al diviziei europene, fac o vizita tehnica pentru evaluarea potentialului uzinei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
