• Leu / EUR4.9672
  • Leu / GBP5.7927
  • Leu / USD4.5844
Plastic – realități și prejudecăți

Pagina verde. Plastic – realităţi şi prejudecăţi: Cum arată harta magazinelor zero waste din România? Majoritatea s-au deschis în ultimii cinci ani, preponderent în ultimii doi

06.09.2023, 00:06 Autor: Alina-Elena Vasiliu

Primul supermarket fără deşeuri a fost deschis la Londra în anul 2007, potrivit site-ului zerowastelifestylesystem.com. Astfel de magazine antrenează şi investiţii din partea producătorilor de ambalaje, care vin cu idei de ambalare cu posibilitatea de a fi reutilizate.

Pe harta României există astăzi douăzeci de magazine zero waste, adică acele locuri în care produsele pot fi cumpărate exclusiv vrac, fără a fi necesară risipa de ambalaje. Asemenea magazine sunt o soluţie pentru limitarea consumului de plastic, într-o perioadă în care companiile şi cetăţenii devin tot mai preocupaţi de impactul lor asupra mediului.

„Aceste magazine încurajează obiceiuri sustenabile şi responsabile faţă de mediul înconjurător. Un magazin zero waste este un loc unde se vând produse care au un impact minim asupra mediului înconjurător. Aici vei găsi produse vrac, fără ambalaje din plastic sau cu ambalaje reutilizabile, precum şi alternative ecologice la obiectele de uz zilnic, pentru a reduce cantitatea de deşeuri generate“, explică Ana-Maria Olteanu, reprezentant al magazinului Zero Waste din Bucureşti, singurul de acest gen din Capitală.

Magazinul a fost fondat de Ana Maria Răducanu, o tânără cu preocupări în domeniul ecologiei, care a deschis la finalul anului 2020, pe 14 decembrie, acest loc de unde pot fi cumpărate produse alimentare şi non-alimentare fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosinţă. La magazinul Zero Waste, care se află pe strada Buzeşti din Capitală la numărul 20, se vând cereale, leguminoase, condimente, nuci, fructe uscate, dar şi produse de îngrijire personală sau de curăţenie fie vrac, fie în ambalaje compostabile, fie în ambalaje în sistem circular, care sunt aduse la magazin şi trimise mai departe producătorului pentru a fi refolosite. Astfel, nu este generat deloc gunoi.

Astfel de magazine antrenează şi investiţii din partea producătorilor de ambalaje, care vin cu idei de ambalare cu posibilitatea de a fi reutilizate. Un astfel de exemplu este cel al grupului austriac Alpla, activ în producţia de ambalaje, care a dezvoltat mai multe prototipuri de ambalaje din plastic ce pot fi refolosite, păstrându-şi totuşi eficienţa. În România, Alpla Group a deschis în acest an la Târgu-Mureş o fabrică de reciclare a PET-urilor, prima din portofoliul său pe piaţa locală. Investiţia este derulată în parteneriat cu Ecohelp, o firmă românească, şi United Polymer Trading, o companie din Elveţia.

În prezent, în România funcţionează douăzeci de magazine zero waste, dintre care 12 sunt spaţii fizice, unele dintre ele prezente şi online, iar opt sunt exclusiv online.

Mişcarea zero waste a crescut semnificativ în România în ultimii cinci ani, iar numărul magazinelor a crescut în consecinţă. Majoritatea magazinelor existente s-au deschis în ultimii cinci ani, preponderent în ultimii doi ani. Piaţa de magazine zero waste a cunoscut o creştere graduală, dar constantă“, adaugă Ana-Maria Olteanu.

Pe măsură ce tot mai mulţi oameni au început să fie interesaţi de stilul de viaţă zero waste şi de reducerea impactului asupra mediului înconjurător, au apărut treptat locuri de acest tip în mai multe oraşe, iar opţiunile de produse şi servicii ecologice s-au diversificat.

Naked Shop, AER, Terrawell sunt câteva asemenea exemple de magazine zero-waste care şi-au deschis porţile până acum, în vreme ce altele se află încă în pregătire, iar altele funcţionează doar în mediul online. Aceste iniţiative vin într-un context în care sustenabilitatea este tot mai frecvent o prioritate în planurile de business ale marilor, dar şi ale micilor companii, ducând, totodată, la schimbări şi în comportamentul cetăţenilor.

Locurile de acest tip s-au reunit într-o Alianţă a Magazinelor fără Risipă din România, care, printre altele, speră să convingă furnizorii să livreze mai des produse ambalate fără plastic şi la preţuri convenabile â fie ele alimente sau produse de curăţenie.

Cu toate că mişcarea zero waste a început să câştige popularitate în ţară, există încă provocări în ceea ce priveşte educarea şi conştientizarea publicului cu privire la beneficiile acestui stil de viaţă. Mulţi oameni arată în prezent un interes crescut pentru alternativele mai ecologice şi pentru produsele fără ambalaje din plastic. Cu toate acestea, trecerea la un stil de viaţă zero waste poate fi uneori dificilă din cauza obişnuinţelor recurente şi a practicilor existente.“

Totuşi, prin iniţiative precum evenimente, workshopuri şi activităţi educaţionale, publicul, indiferent de vârstă, ajunge să înţeleagă mai bine conceptul şi să adopte treptat obiceiuri mai sustenabile.

Pe de altă parte, în comparaţie cu alte state, România nu ocupă chiar poziţia fruntaşă, astfel că mai este loc de progres.

În ţări precum Franţa, Germania sau ţările scandinave, mişcarea zero waste şi preocuparea pentru sustenabilitate au fost mai răspândite şi mai integrate în cultură faţă de România. Cu siguranţă mai este loc de creştere în mişcarea zero waste în România. Încă există multe oportunităţi pentru dezvoltare în domeniul reducerii deşeurilor şi al adoptării unui stil de viaţă mai sustenabil.“

Primul supermarket fără deşeuri a fost deschis la Londra în anul 2007, potrivit site-ului zerowastelifestylesystem.com. Resortul care a stat la baza acestei mişcări a fost grija tot mai mare faţă de problemele legate de managementul deşeurilor. De acolo, trendul a continuat şi s-a extins peste tot în lume, făcând primii paşi şi în România.

Întrucât conştientizarea privind impactul de mediu creşte şi preocuparea pentru reducerea deşeurilor devine din ce în ce mai importantă, există potenţial pentru extinderea magazinelor zero waste, crearea de iniţiative educaţionale şi încurajarea companiilor să adopte practici mai ecologice.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Alpla