Pungile de plastic şi-au găsit, pentru mulţi consumatori, înlocuitorul în sacoşele de pânză, aşa-numitele „tote bags“, din ce în ce mai populare peste tot în lume. PET-urile au fost şi ele substituite de recipientele refolosibile din aluminiu pentru băuturi, în vreme ce tacâmurile din plastic au fost chiar interzise, alternative fiind cele din lemn sau alte materiale reciclabile. Deşi intenţiile sunt bune şi fiecare mic pas poate contribui la schimbare, există şi anumite tipuri de plastic care pur şi simplu nu pot fi eliminate.

Compania austriacă ALPLA Packaging România, care, în parteneriat cu firma românească Ecohelp şi cu cea elveţiană United Polymer Trading, a deschis în 2023 o fabrică de la zero pentru reciclarea materialelor de tip PET la Târgu-Mureş, are în vedere noi investiţii pe plan local, care ar urma să se concretizeze anul viitor.

Peste 800 de milioane de ambalaje cu logoul „Ambalaj cu garanţie“ au fost returnate de consumatori până la sfârşitul lunii iunie, în cadrul Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), potrivit datelor RetuRO, administratorul acestui program în România.

Plasticul se găseşte în multe dintre obiectele pe care le folosim zi de zi, astfel că eliminarea sa completă ar fi nu doar o utopie, ci chiar o greşeală, în multe cazuri. Aşa că ce ne rămâne este să gestionăm cu atenţie ce se întâmplă cu deşeurile din acest material şi să tratăm colectarea lor cu responsabilitate.

O etichetă frecvent aplicată conceptului de „microplastic“ este cea pe care stă scris că acesta provine din ambalajele din plastic. Oamenii din domeniu susţin însă că microplasticul ar proveni şi de la anvelope, textile, detergenţi şi produse cosmetice.

Berea la PET şi-a început ascensiunea pe piaţa locală în urmă cu circa două decenii, făcând ca acest ambalaj să devină cel mai popular pentru băutura din drojdie, malţ, hamei şi apă. Treptat însă, fascinaţia s-a redus, astfel că în 2023 ponderea PET-ului în totalul vânzărilor de bere a ajuns la 37,4%, cel mai scăzut nivel din 2006 până astăzi, potrivit unei analize făcute de ZF pe baza datelor de la Asociaţia Berarii României, care reuneşte principalii producători de bere şi materii prime din sectorul berii.

Când vine vorba de reciclarea recipientelor de plastic în care se comercializează băuturi, una dintre diferenţele majore care se văd cu ochiul liber este cea dintre plasticul transparent, regăsit cel mai frecvent pe rafturi, şi plasticul colorat – fie el verde, maro sau de altă culoare.

Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), cel mai amplu proiect de mediu implementat în România şi cel mai mare parteneriat public-privat, face paşi către dezvoltare, facilitând colectarea deşeurilor de ambalaje, însă nu toţi producătorii de băuturi se declară încântaţi de funcţionarea programului. Ministerul Mediului ia în calcul prelungirea termenului până la care toate ambalajele de pe rafturi vor avea logo SGR şi garantează că, în ciuda nemulţumirilor producătorilor, proiectul nu va fi suspendat.

Când vine vorba de colectarea deşeurilor, cu toţii avem impresia că am înţeles şi ştim cum se face. Cartonul şi hârtia într-un container, sticla în altul, plasticul separat şi el. Doar că fiecare din aceste segmente vine, la rândul său, cu alte subdiviziuni.

Infrastructura pentru colectarea plasticului are şanse să se dezvolte în următorii ani în România, pe fondul unor investiţii anunţate pentru înfiinţarea mai mult centre de colectare pentru diferite categorii de deşeuri. „România va dezvolta până în 2026 o infrastructură de insule ecologice digitale cu fonduri UE. Acestea vor fi atât îngropate, cât şi supraterane şi vor fi dotate cu sisteme anti-efracţie. Insulele vor avea containere de colectare separată a plasticului, dar vor deservi doar comunităţile de locatari arondate acestora“, explică Radu Hădăreanu, managerul proiectului Harta Reciclării, o iniţiativă a asociaţiei Viitor Plus, care şi-a propus să centralizeze