Plasticul, datorită rezistenţei sale în timp, este văzut ca un mare poluator atunci când ajunge în mediul înconjurător. Însă nu toate tipurile de plastic generează mai departe cantităţi mari de microplastic în natură, mai ales că în multe cazuri gradul de colectare şi de reciclare este în creştere.

Într-o perioadă în care vorbim tot mai mult despre nevoia acerbă de a recicla plasticul astfel încât el să nu ajungă în natură sau pentru a nu fi nevoiţi să producem de la zero altul, lucru care necesită mult mai multe resurse decât atunci când acest tip de material este prelucrat în vederea refolosirii lui, întrebarea este dacă România are suficient de multe capacităţi pentru a reuşi să fructifice în primul rând materialele rezultatele după implementarea Sistemului de Garanţie-Returnare, dar şi alte tipuri de plastic.

Sistemul de Garanţie-Returnare, lansat la finalul anului 2023, a colectat până acum peste 3,3 miliarde de ambalaje şi a pus pe piaţă peste 230.000 de tone de deşeuri care au ajuns mai departe la reciclatori din ţară şi din străinătate.

Plasticul este fără doar şi poate un material inspispensabil având în vedere că în multe domenii se foloseşte deja cu succes de ani buni, iar alte variante precum hârtia sau sticla nu sunt o soluţie.

PET-ul (tereftalatul de polietilenă) a devenit un material indispensabil, fiind folosit în nenumărate industrii. Mai mult decât atât, este şi cel mai uşor de reciclat tip de plastic, astfel aceasta rămâne singura soluţie pentru ca acest tip de material să nu ajungă în natură şi să o polueze.

Atunci când spui PET te gândeşti de cele mai multe ori la un ambalaj pentru băuturi răcoritoare sau bere, însă acesta a devenit recent o opţiune viabilă şi pentru alte industrii, aşa cum sunt sectorul alimentar, al cosmeticelor şi laptelui.

Vinul este o licoare care nu mai are nevoie de nicio prezentare, însă modul în care acest produs este îmbuteliat a avansat şi el odată cu evoluţia tehnologiei şi odată cu transformarea afacerilor de familie în grupuri regionale sau chiar internaţionale.

Mai bine de un sfert (32,5%) din deşeurile de plastic generate în Uniunea Europeană sunt reciclate, în timp ce recuperarea energiei este cea mai folosită modalitate de a elimina deşeurile din plastic, arată datele Eurostat, biroul de statistică european. Restul de 25% din deşeurile din plastic sunt depozitate în gropi de gunoi.

Tomberonul galben începe în această perioadă să devină neîncăpător având în vedere că perioada sărbătorilor de iarnă creşte consumul de alimente şi de băuturi, marea majoritate fiind ambalate în plastic. Fiecare ambalaj ar trebui să fie marcat cu simbolul materialului din care este confecţionat, astfel că prima dată trebuie urmărite acestea înainte de a alege locul în care depozităm ambalajul înainte de a fi colectat de operatorul de salubritate sau de a alege tomberonul stradal unde îl aruncăm. De asemenea, ambalajele trebuie să fie atent analizate înainte de a fi puse în tomberonul destinat plasticului astfel încât ele să ajungă să fie sortate corespunzător şi trimise mai apoi către staţia de reciclare.

Astfel, deşi pare un material folosit mai degrabă în industria băuturilor şi cea alimentară, întrebuinţarea plasticului este mult mai răspândită. De la industria farma, la cea automotive, la sectorul electrocasnicelor până la cea fashion, toate folosesc într-o formă sau alta plasticul.

Plasticul a devenit un material indispensabil, care se găseşte în fiecare locuinţă sub diverse forme. Nevoia omului modern, de a avea totul la îndemână şi de a reduce timpul petrecut cu diverse activităţi, inclusiv cele din bucătărie, l-a împins să găsească produse care pot fi adaptate în mai multe contexte.

Cei mai mari jucători din industria băuturilor, dar şi a lactatelor s-au adaptat noii directive europene şi au introdus pe piaţă ambalaje cu capace care rămân ataşate.

În producţia de alimente, plasticul este un tip de material cu o largă întrebuinţare, mai ales că versatilitatea acestui material susţine păstrarea alimentelor proaspete, sigure din punct de vedere sanitar, dar şi accesibile pentru consumatori.

Pungile de plastic sunt de departe cel mai des refolosit tip de ambalaj, mai ales că românii au găsit în acest obicei nu doar o utilitate economică, ci şi o modalitate sustenabilă de a folosi o resursă valoroasă şi de a proteja în acest fel şi mediul.