Agricultură modernă, verde şi inteligentă: se transformă mâncarea?

Agricultura românească contri­buie semnificativ la PIB-ul ţării, având un aport anual de 4-6% la PIB-ul României. Cifra de afaceri cumulată a companiilor din agricultură este de circa 50 de miliarde de lei şi numai în ultimii cinci ani a avut un avans de 35%, indicator financiar care arată că agricultura a devenit o forţă economică importantă.

Mai mult, România s-a impus ca unul dintre cei mai mari producători europeni de cereale, fructe, legume şi carne de pasăre. Cu toate acestea, în ciuda potenţialului său, agricul­tura românească se confruntă cu provocări importante. 

Astfel, în suplimentul dedicat agrobusinessului în acest an ne-am dorit să aducem în prim-plan ino­va­ţia, tehnologia, sustenabilitatea, impactul schimbărilor climatice, oportunităţile şi provocările din agrobusiness, tendinţele care abia se conturează sau se accentuează pentru acest sector vital pentru economie.

Grija faţă de mediu, prin practicile agricole, tranziţia de la agricultura convenţională, intensivă, la cea regenerativă, fără intervenţii sau cu intervenţii minime asupra solului, este o practică tot mai des întâlnită în rândul fermierilor. În acelaşi timp, ei au intrat în contact cu inovaţiile din acest sector pentru un mediu şi o agricultură mai verzi, în era schimbărilor climatice. Agricultura modernă, inteli­gentă, a contribuit, la rândul său, la creşterea sectorului. Tehnologiile şi practicile eficiente de gestionare a terenurilor ori de monitorizare a culturilor din satelit au optimizat producţia şi au crescut randamentul. Acum, pe lângă o producţie bună şi sustenabilă, priorităţile fermierilor, în vederea creşterii competitivităţii, sunt accesul la finanţare, formarea profesională şi dezvoltarea resurselor umane.

În acest context, întrebarea este: se transformă mâncarea?