Zi de zi tehnologiile se schimbă, iar în agrobusiness, un sector dinamic, fermierii şi antreprenorii încearcă să ţină pasul cu ele.

Deşi România a pierdut cele 4 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructura de irigaţii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reabilitarea canalelor principale, mai întâi, dar şi secundare, este una dintre cele mai „arzătoare“ investiţii ale sectorului în acest moment, consideră reprezentanţii companiilor de profil.

Proiecte între 1 şi 2,5 milioane de euro vor fi finanţate prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole“, care va fi lansată după data de 15 iulie, spun surse ZF din Senat.

Concurenţă loială pentru fermieri şi menţinerea încre­de­rii consumatorului, acestea sunt principalele obiec­tive ale noului regulament privind agricultura eco­lo­gică, ce va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022, după ce a fost amânată cu un an punerea sa în apli­ca­re, conform celor mai recente informaţii ale Comisiei Europene.

Dacă ar fi să ne uităm la tendinţele conturate sau accentuate în anul 2020, scurtarea lanţului de distribuţie dintre pro­du­cător şi consumator ar fi, probabil, cea mai importantă dintre ele.

Recolta totală de cereale din 2021 este estimată între 25 şi 30 de milioane de tone, în creştere cu 31-57% faţă de anul 2020.

Agricultura organică începe să prindă rădăcini tot mai adânci în lume, motiv pentru care şi politicile mondiale, europene şi naţionale se concentrează mai mult pe dezvoltarea sa. România este unul dintre cei mai mari producători de cereale, carne de pasăre şi carne de oaie.

Investiţiile în ferme zootehnice ar trebui să fie o prioritate pentru agricultura românească, mai ales de bovine şi suine, unde România este deficitară la producţia primară, pentru a putea satisface consumul intern, pe de o parte, şi pentru a creşte, prin colaborarea pe lanţ, valoarea adăugată a industriei agroalimentare, consideră jucătorii din domeniu.

România este una dintre ţările cu cea mai mare suprafaţă agricolă din Europa, circa 10 milioane de hectare fiind cultivate anual, din care jumătate cu cereale, însă are un randament slab al producţiei medii la hectar, cu toate că în ultimii zece ani fermierii locali s-au dezvoltat din punct de vedere tehnologic, iar producţia de cereale s-a dublat faţă de acum un deceniu şi productivitatea la hectar a crescut cu peste 50%.

Agricultura românească s-a schimbat semnificativ într-un deceniu. În 2010, România avea o suprafaţă cultivată cu cereale de 5 milioane de hectare, similară cu cea de anul trecut (5,4 mil. ha), însă producţia era de numai 16,7 milioane de tone de cereale, pe când în 2019 recolta de...

Cu o activitate de 20 de ani, Grupul Agricover este principalul jucător din agribusiness-ul românesc. Agricover Holding S.A. este acţionar majoritar şi investitor în activităţile de Agri-Business, Agri-Finance şi Agri-Food, derulate prin subsidiarele sale: Agricover S.A., Agricover...

Anul 2020 promite a fi unul interesant pentru piaţa locală de tractoare, în condiţiile în care pentru prima dată după 2007 un jucător local vine o întreagă gamă de tractoare produse în România.

Schimbarea obiceiurilor de cumpărare a produselor agroalimentare ale românilor, din mediul online şi preponderant produse româneşti, oprirea exporturilor de cereale şi obţinerea unor producţii mai mici de cereale din cauza secetei prelungite din toamnă, dar şi închiderea temporară a sectorului HoReCa au dus la creşterea sau scăderea preţului alimentelor de bază.

Agricultura, un domeniu cu tradiţie în România, a fost printre puţinele sectoare care au continuat să funcţioneze chiar şi în vremea crizei sanitare, care a blocat industrii cu greutate în business. Care este şansa antreprenorilor din agricultură să se remarce în aceste timpuri incerte?