Fermele viitorului vor fi com­plet tehnologizate şi automa­tizate şi vor produce mân­care mai bună, respectând noile nevoi ale consuma­torului, dar şi mai scumpă, este de părere Liviu Dobre, director general al Agricover Holding.

Agrobusinessul, unul dintre sectoarele de importanţă majoră pentru economie, ce are un aport anual de 4-6% la PIB-ul României, se confruntă în prezent cu o problemă acută: deficitul de personal calificat.

Agricultura românească contri­buie semnificativ la PIB-ul ţării, având un aport anual de 4-6% la PIB-ul României.

Seceta şi căldura puternică au afectat recoltele de cereale şi legume din acest an, dar investiţiile în tehnologie şi diversificarea culturilor au adus îmbunătăţiri în ramura pomiculturii şi în cea a viticulturii.

Agricultura sustenabilă sau agricultura pentru generaţiile viitoare nu este un concept nou, cum nici schimbările climatice nu sunt. Însă, acum, mai mult decât oricând, grija pentru mediu a devenit un obiectiv global.

No-tillage, un concept care presupune lucrări minime asupra solului în locul lucrărilor intensive cu care sunt obişnuiţi fermierii români din agricultura convenţională, şi utilizarea eficientă a resurselor în contextul Pactului Verde european sunt printre piorităţile noii generaţii de fermieri, o generaţie pragmatică şi orientată spre rezultate, care se pregăteşte să preia ştafeta de la generaţia anilor ’90.

Producătorii de cereale estimează că producţia agricolă va fi ca în 2019, de circa 30 de milioane de tone, după cum arată culturile acum, dar temperaturile crescute şi lipsa precipitaţiilor din următoarea perioadă ar duce la o secetă puternică.

Verdino, Filgud, iezeress, NoMoMoo şi Unison sunt doar câteva dintre numele apărute în ultimii ani pe segmentul produselor vegane, alternativă la produsele din carne şi lapte, o piaţă care devine tot mai atractivă şi pentru consumatorii locali.

România se află în top zece ţări din UE la suprafaţa cultivată cu meri, peri, caişi şi piersici însă, din cauza livezilor îmbătrânite randamentul la hectar este mai mic decât în alte state cu suprafeţe mai restrânse şi astfel ajunge să importe anual fructe de peste 750 de milioane de euro.

Peste 750.000 de tone este producţia anuală de roşii de câmp şi în solarii a României, însă în plin sezon fermierii se confruntă cu o supraproducţie şi mulţi se văd nevoiţi să arunce marfa în condiţiile în care sunt fabrici de bulion de exemplu care folosesc roşii de import.

Cu toate că producţia de legume din România a crescut în ultimii ani şi a ajuns la 3,5 milioane de tone în 2021, necesarul de consum al ţării nu este acoperit. Vara vedem supraproducţie de legume, iar iarna producţia lipseşte cu desăvârşire, doar 4% din cantitatea totală de...

Producătorii autohtoni de legume şi fructe trebuie să investească în tehnologii şi în capacitatea de stocare, dar trebuie să se uite şi la parteneriate cu producători cu o mai mare istorie în spate pentru a putea creşte şi a putea acoperi necesarul de consum chiar şi în anotimul rece.

Sistemul integrat de producţie devine din ce în ce mai apreciat de fermierii români în condiţiile în care tot mai mulţi aleg să treacă de la simpla producţie materie primă, aşa cum sunt carnea, laptele, legumele sau fructele, mai departe către propria fabrică de procesare.

Agricultura nu a fost ocolită de inovaţiile în domeniul tehnologiei, astfel că fermierii au la îndemână toate resursele necesare pentru a îşi îmbunătăţi activitatea folosind nu doar cele mai noi utilaje agricole, ci şi aplicaţii, drone sau tablete.

Valoarea importurilor de produse alimentare a fost de 26 de miliarde de lei (circa 5,5 mld. euro) în 2020, în timp ce valoarea producţiei exportate din industria alimentară românească a fost de 8,47 miliarde de lei (aproape 2 mld. euro), practic de trei ori mai mică.