No-tillage, un concept care presupune lucrări minime asupra solului în locul lucrărilor intensive cu care sunt obişnuiţi fermierii români din agricultura convenţională, şi utilizarea eficientă a resurselor în contextul Pactului Verde european sunt printre piorităţile noii generaţii de fermieri, o generaţie pragmatică şi orientată spre rezultate, care se pregăteşte să preia ştafeta de la generaţia anilor ’90.

Producătorii de cereale estimează că producţia agricolă va fi ca în 2019, de circa 30 de milioane de tone, după cum arată culturile acum, dar temperaturile crescute şi lipsa precipitaţiilor din următoarea perioadă ar duce la o secetă puternică.

Verdino, Filgud, iezeress, NoMoMoo şi Unison sunt doar câteva dintre numele apărute în ultimii ani pe segmentul produselor vegane, alternativă la produsele din carne şi lapte, o piaţă care devine tot mai atractivă şi pentru consumatorii locali.

România se află în top zece ţări din UE la suprafaţa cultivată cu meri, peri, caişi şi piersici însă, din cauza livezilor îmbătrânite randamentul la hectar este mai mic decât în alte state cu suprafeţe mai restrânse şi astfel ajunge să importe anual fructe de peste 750 de milioane de euro.

Peste 750.000 de tone este producţia anuală de roşii de câmp şi în solarii a României, însă în plin sezon fermierii se confruntă cu o supraproducţie şi mulţi se văd nevoiţi să arunce marfa în condiţiile în care sunt fabrici de bulion de exemplu care folosesc roşii de import.

Cu toate că producţia de legume din România a crescut în ultimii ani şi a ajuns la 3,5 milioane de tone în 2021, necesarul de consum al ţării nu este acoperit. Vara vedem supraproducţie de legume, iar iarna producţia lipseşte cu desăvârşire, doar 4% din cantitatea totală de...

Producătorii autohtoni de legume şi fructe trebuie să investească în tehnologii şi în capacitatea de stocare, dar trebuie să se uite şi la parteneriate cu producători cu o mai mare istorie în spate pentru a putea creşte şi a putea acoperi necesarul de consum chiar şi în anotimul rece.

Sistemul integrat de producţie devine din ce în ce mai apreciat de fermierii români în condiţiile în care tot mai mulţi aleg să treacă de la simpla producţie materie primă, aşa cum sunt carnea, laptele, legumele sau fructele, mai departe către propria fabrică de procesare.

Agricultura nu a fost ocolită de inovaţiile în domeniul tehnologiei, astfel că fermierii au la îndemână toate resursele necesare pentru a îşi îmbunătăţi activitatea folosind nu doar cele mai noi utilaje agricole, ci şi aplicaţii, drone sau tablete.

Valoarea importurilor de produse alimentare a fost de 26 de miliarde de lei (circa 5,5 mld. euro) în 2020, în timp ce valoarea producţiei exportate din industria alimentară românească a fost de 8,47 miliarde de lei (aproape 2 mld. euro), practic de trei ori mai mică.

​Producătorii de carne de vită din rasa Angus spun că nu sunt afectaţi de criză şi incertitudinile de la nivel local şi mondial, românii fiind tot mai dornici să consume carne de vită de calitate.

Românii mănâncă 800.000 de tone de roşii într-un an şi importă de peste 100 de ori mai mult decât exportă. După cartofi, cea mai iubită legumă de români este roşia, iar cantitatea consumată este atât de mare încât ar umple depozitele regionale pentru fructe şi legume promise...

În timp ce 75% din ţară este afectată de diverse faze ale secetei pedologice – moderată, puternică sau extremă –, România a irigat în acest an doar 300.000 de hectare, adică doar 6% din suprafaţa cultivată cu cereale, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

Zi de zi tehnologiile se schimbă, iar în agrobusiness, un sector dinamic, fermierii şi antreprenorii încearcă să ţină pasul cu ele.

Deşi România a pierdut cele 4 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructura de irigaţii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reabilitarea canalelor principale, mai întâi, dar şi secundare, este una dintre cele mai „arzătoare“ investiţii ale sectorului în acest moment, consideră reprezentanţii companiilor de profil.