Supliment ZF IMM 2021

Piaţa restaurantelor, cafenelelor şi barurilor este dominată de afaceri antreprenoriale româneşti. De ce nu şi-au făcut loc mai multe nume străine?

31 mai 2021 Autor: Cristina Roşca

În industria HoReCa din România erau înainte de pandemie peste 40.000 de localuri - restaurante, cafenele şi baruri. Într-o majoritate covârşitoare e vorba afaceri antreprenoriale care operează una-două unităţi. Pandemia a lovit în plin această industrie şi a dus la închiderea definitivă a aproape 30% dintre localuri, însă există în continuare iniţiative noi şi deschideri ale jucătorilor deja existenţi.

Piaţa restaurantelor, cafenelelor şi barurilor din România este una dintre cele mai fragmentate din eco­nomie, cele mai multe companii operând doar unu-două localuri. Este vorba de afaceri mici, de fa­milie, mai noi sau mai vechi, care îşi dispută o piaţă unde puţine nume mari au venit şi s-au im­pus. Există chiar şi exemple de branduri inter­na­ţio­nale care au intrat în România, dar  nu au rezistat.

„Cred că marile branduri fac analize periodice şi mai aşteaptă să se maturizeze piaţa. Ca număr de locuitori suntem a şaptea piaţă din Europa, deci clar potenţial există. În plus, în regiune sunt jucă­tori internaţionali care performează“, spune Vasi Andreica, fondatorul lanţului de cafenele Ted’s. El adaugă că această situaţie creează oportunităţi pentru el şi alţi antreprenori care vor să se dezvolte, dar e de părere că mai e loc, dat fiind că afacerile româneşti nu au acoperit toată piaţa.

Radu Savopol, cofondatorul reţelei de cafenele 5 to go, cel mai extins jucător din piaţa de profil, este de părere că dezvoltarea rapidă a lanţului său se datorează în principal faptului că antreprenorii sunt creativi, iar pe lângă acest lucru există o serie de avantaje.

„Am reuşit să creăm concepte care să vândă la preţul corect cafeaua. Există nişe şi pentru jucătorii mari, internaţionali, dar s-au dezvoltat multe lanţuri autohtone şi nu doar pe zona de to go, ci şi pe formatul clasic cu zonă de stat la mese, vorbim de concepte foarte interesante“, explică el. Astăzi, 5 to go are 250 de cafenele în Bucureşti şi în ţară, cele mai multe dintre unităţi fiind operate de parteneri francizaţi.

Pe piaţa de cafenele există două nume internaţionale puternice „-Starbucks şi McCafe (concept al grupului McDonaldís) -, însă există multe branduri care lipsesc. De altfel, Esquires Coffee, un jucător de pe piaţa de cafenele prezent în Marea Britanie, Canada, Irlanda, Orientul Mijlociu, Australia şi Asia, a venit în România în 2019 când a anunţat şi planuri ambiţioase de expansiune. Mai puţin de un an mai târziu închidea şi ieşea din România.

Totodată, Coca-Cola a adus recent pe piaţa locală brandul Costa Coffee, dar a anunţat că nu vrea să deschidă cafenele de sine stătătoare sub acest nume, ci se ocupă de vânzarea produselor „ cafea măcinată, boabe sau capsule - în retail şi HoReCa. Brandul a fost anterior prezent în România cu cafenele, în sistem de franciză, însă businessul nu a funcţionat şi a fost închis. Atunci brandul nu intrase încă în portofoliul Coca-Cola.

Lupta pe piaţa cafenelelor e încinsă, cu multe branduri româneşti care au dezvoltat reţele „ 5 to go, Ted’s, The Coffee Shop sau Coffee 2 Go -, dar şi cu unităţi independente care mizează pe cafeaua de specialitate „ Origo, Sapiens sau Bob.

Ce este interesant este că noi unităţi şi concepte se deschid în continuare, chiar dacă pandemia a lovit industria HoReCa din plin.

În industria de profil din România erau înainte de pandemie undeva peste 40.000 de localuri - restaurante, cafenele şi baruri. Cifrele aferente lui 2020 nu sunt disponibile încă la nivel de business, deşi un singur lucru este cert, sunt scăderi pe linie şi pierderi în multe dintre cazuri. Din estimări, piaţa de restaurante a scăzut anul trecut la jumătate sau chiar mai puţin faţă de nivelul maxim atins în 2019, de 3 mld. euro. Acestei sume i se adaugă banii cheltuiţi de români în cafenele, cofetării şi alte concepte ale industriei HoReCa. În total, românii au cheltuit circa 2 mld. euro în HoReCa în 2020 din estimările ZF, ceea ce înseamnă o întoarcere în timp la nivelul de acum un deceniu.

Mai mult, circa 30% dintre jucători nu vor mai deschide businessurile sau le-au închis definitiv în pandemie, arată primele estimări. Totuşi, chiar şi în acest context apar iniţiative noi, dar în special e vorba de proiecte autohtone. Jucătorii internaţionali care investesc sunt cei care sunt deja prezenţi în România, nu nume noi.

„Există mai multe explicaţii pentru această situaţie. Pe de o parte puterea de cumpărare la nivel naţional e mică, doar în urbanul mare stă situaţia diferit. În al doilea rând, preţurile sunt în medie la jumătate faţă de Europa şi chiar mai puţin faţă de anumite oraşe cum e Londra, unde suntem la 20%. În al treilea rând, chiria şi preţul la materiile prime sunt comparabile, deci marja e mică. Nu are sens economic pentru jucătorii internaţionali să vină, vin doar cei care vând mult şi ieftin (cum e cazul reţelelor fast-food „ n. red.)“, spune Radu Dumitrescu, fondatorul grupului de restaurante Stadio Hospitality Concepts, unul dintre marii jucători locali de pe piaţa de restaurante.

Pe piaţa de restaurante, spre deosebire de cea de cafenele, numărul jucătorilor internaţionali e mai mare, în frunte cu McDonaldís, KFC, Pizza Hut şi mai nou, de doar câţiva doi ani, cu Burger King şi Taco Bell. Deşi aceste reţele sunt cele mai mari ca număr de unităţi şi cifră de afaceri, tot afacerile antreprenoriale sunt mai numeroase şi cele care dezvoltă cele concepte noi. Plus că există multe nume internaţionale din industria de restaurante care nu şi-au pus România pe hartă, printre care Wendyís sau Chipotle.

„Loc de creştere şi rafinare există atât pe piaţa de restaurante, cât şi pe cea de cafenele. Avem restaurante faine, dar niciunul cu stele Michelin. Suntem şi pe harta cafenelelor de specialitate din Europa cu câteva unităţi, dar nu sunt multe. La fel se întâmplă şi pe segmentul de restaurante. Avem şi câteva branduri puternice, dar loc mai este“, conchide Vasi Andreica.