Dintre toate nişele pe care micii antreprenori le preferă pentru a acumula experienţă în business, cea a cafenelelor pare să fie printre cele mai efervescente, dacă nu chiar în top.

România este, alături de state precum Letonia, Spania sau Bulgaria, una dintre ţările unde IMM-urile invocă lipsa resurselor financiare pentru a putea face tranziţia către un model de business sustenabil, verde, arată un raport al Comisiei Europene.

Ceea ce pentru companii cu ştate vechi înseamnă o transformare la nivel de business, o schimbare de macaz care se face din mers, pentru companiile aflate la început de drum este un item inclus din start în planul de business.

Despre provocări pentru marile domenii din economie se vorbeşte non-stop din 2020 încoace, de când pandemia a dat star­tul dificultăţilor pentru economie, acestei situaţii adău­gân­du-i-se la începutul acestui an şi războiul dintre Rusia şi Ucraina.

Fie că se numesc Garant Construct, IMM Prod, Rural Invest, Innovation, IMM Invest, StartUp Nation sau fonduri euro­pene, opţiunile pe care le au IMM-urile pentru a se finanţa sunt tot mai ofertante.

Peste 148.000 de com­panii noi au „prins viaţă“ în cursul anului 2021, un an care, deşi dificil pentru econo­mie, a adus în mediul de busi­ness cu 34% mai multe firme noi decât în anul precedent, arată datele furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comer­ţului (ONRC) la solicitarea ZF.

Răbdare. Multă răbdare. Este ceea ce le reco­mandă antreprenorul Wargha Enayati, crea­torul reţelei private de sănătate Regina Maria, celor care trec azi prin, poate, cea mai provocatoare etapă din viaţa lor de business.

De la haine la miere, de la fructe şi legume la obiecte din ceramică - toate şi-au găsit locul pe internet, un adevărat „bazar“ care a luat amploare din martie 2020 încoace. Nimic nu a rămas străin de mediul online, în condiţiile în care contactul fizic a fost, pentru o vreme, îngrădit.

„Deşi pare simplu, atunci când faci achiziţia pe fonduri europene nu e aşa simplu: socoteala făcută cu câţiva ani în urmă trebuia refăcută, fie nu se mai găseau bunurile iniţiale, fie deja erau depăşite moral ori era nevoie de altele.“

Dezvoltarea unei afaceri presupune investiţii constante, in­diferent de domeniu, aşa că, atunci când sursele proprii nu mai sunt suficiente, antreprenorii se văd în situaţia în care trebuie să gă­s­ească alte „izvoare“ pentru finanţare.

Automobilele Dacia şi pufuleţii Gusto nu mai sunt de mult doar nişte excepţii atunci când vine vorba de exporturi ale produselor fabricate în România. Mulţi alţi antreprenori au trecut graniţele cu brandurile lor şi au cucerit consumatorii străini, dar potenţialul este încă neatins.

„A fost o logică simplă, de genul «dacă deja suntem câţiva care mâncăm aşa, sunt şanse mari să fie mai mulţi care ar aprecia astfel de produse». Ideea noastră a fost una bine primită.“ Aşa vorbesc despre afacerea lor Cristina Pârlitu şi Răzvan Clapa, fondatorii Nood Food, un laborator cu produse fără zahăr şi fără carne.

Dan Cornea, cu experienţă în industria navală, a luat drumul antre­prenoriatului în 2020, după două decenii de navigat pe apă, când i-a venit o idee inspirată din călătoriile sale.

Pandemia de COVID-19, un eveniment care a dat peste cap întreaga lume, a produs o schimbare şi în comerţul alimentar local, mai exact a readus în prim-plan afacerile antreprenoriale, fie că e vorba de businessuri specializate, fie de magazine de proximitate active în comerţul tradiţional.

Berea artizanală, educaţia, platformele online de tot felul, producţia de miere şi alte sortimente apicole, turismul, fabricarea de încălţăminte sunt câteva domenii în care generaţiile noi de antreprenori au văzut oportunităţi. Aşa apar, de la o lună la alta, branduri noi de...