De la haine la miere, de la fructe şi legume la obiecte din ceramică - toate şi-au găsit locul pe internet, un adevărat „bazar“ care a luat amploare din martie 2020 încoace. Nimic nu a rămas străin de mediul online, în condiţiile în care contactul fizic a fost, pentru o vreme, îngrădit.

„Deşi pare simplu, atunci când faci achiziţia pe fonduri europene nu e aşa simplu: socoteala făcută cu câţiva ani în urmă trebuia refăcută, fie nu se mai găseau bunurile iniţiale, fie deja erau depăşite moral ori era nevoie de altele.“

Dezvoltarea unei afaceri presupune investiţii constante, in­diferent de domeniu, aşa că, atunci când sursele proprii nu mai sunt suficiente, antreprenorii se văd în situaţia în care trebuie să gă­s­ească alte „izvoare“ pentru finanţare.

Automobilele Dacia şi pufuleţii Gusto nu mai sunt de mult doar nişte excepţii atunci când vine vorba de exporturi ale produselor fabricate în România. Mulţi alţi antreprenori au trecut graniţele cu brandurile lor şi au cucerit consumatorii străini, dar potenţialul este încă neatins.

„A fost o logică simplă, de genul «dacă deja suntem câţiva care mâncăm aşa, sunt şanse mari să fie mai mulţi care ar aprecia astfel de produse». Ideea noastră a fost una bine primită.“ Aşa vorbesc despre afacerea lor Cristina Pârlitu şi Răzvan Clapa, fondatorii Nood Food, un laborator cu produse fără zahăr şi fără carne.

Dan Cornea, cu experienţă în industria navală, a luat drumul antre­prenoriatului în 2020, după două decenii de navigat pe apă, când i-a venit o idee inspirată din călătoriile sale.

Pandemia de COVID-19, un eveniment care a dat peste cap întreaga lume, a produs o schimbare şi în comerţul alimentar local, mai exact a readus în prim-plan afacerile antreprenoriale, fie că e vorba de businessuri specializate, fie de magazine de proximitate active în comerţul tradiţional.

Berea artizanală, educaţia, platformele online de tot felul, producţia de miere şi alte sortimente apicole, turismul, fabricarea de încălţăminte sunt câteva domenii în care generaţiile noi de antreprenori au văzut oportunităţi. Aşa apar, de la o lună la alta, branduri noi de...

Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane, spune că în companiile mici departamentul de resurse umane este relativ mic şi, de obicei, redus la funcţiunile sale esenţiale. Abia după ce compania a depăşit 50 de salariaţi se pune problema dezvoltării unei activităţi de resurse umane de sine stătătoare.

Accesul la finanţare este una dintre cele mai mari probleme de care se lovesc IMM-urile din economia locală. Microîntreprinderile, afacerile mici şi cele mijlocii de la noi au la dispoziţie o serie de programe de finanţare garantate de stat şi chiar de granturi nerambursabile.

Piaţa restaurantelor, cafenelelor şi barurilor din România este una dintre cele mai fragmentate din eco­nomie, cele mai multe companii operând doar unu-două localuri.

Cele mai multe sunt businessuri în domeniul alimentar şi în HoReCa, industrii cu tradiţie în ceea ce priveşte extinderea în franciză, dar exemple vin şi din rândul businessurilor mici în sectoare precum cel al entertainmentului, al educaţiei sau al frumuseţii.

Un lanţ de hipermarketuri, de super­marketuri sau de magazine de tip discount are la raft câteva mii sau chiar peste 10.000 de sku-uri (tipuri de produse) diferite. E vorba atât de branduri internaţionale gigantice, cât şi de mărci româneşti cu tradiţie ori mai noi. În acest context, cât de uşor au acces brandurile mici şi la început de drum în retailul mare?

Afacerile mici - alături de toată economia, de altfel - au trecut prin cea mai zbuciumată perioadă din existenţa lor. Spre deosebire de companiile cu istoric, businessurile la început de drum încă erau în proces de tatonare a pieţei, încă încercau să-şi stabilească un ritm de funcţionare atunci când pandemia a venit să le clatine.

Cele mai afectate judeţe au fost Dâmboviţa (unde scăderea a ajuns la 33,63), Argeş (minus 33,47%) şi Caraş-Severin (minus 32,86%). Creşteri în ceea ce priveşte înmatriculările de companii s-au înregistrat în Ilfov (plus 5,78%) şi Bucureşti (plus 0,20%).