Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Ovidiu Şandor, ISHO şi Art Encounters: Prea mult timp, Timişoara n-a fost foarte vizibilă. Acum e într-o etapă bună, de dezvoltare sustenabilă, avem un oraş pregătit să fie gazdă

♦ În fiecare marţi de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat urbea în ultima perioadă ♦ Proiectul ZF este realizat cu susţinerea Băncii Transilvania - partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

Ovidiu Şandor, fondatorul Mulberry Development, dezvoltatorul proiectului imobiliar mixt ISHO, şi al fundaţiei Art Encounters, spune că Timişoara, mai ales în acest an, e un oraş vibrant, cu un vibe foarte pozitiv, cu mult mai mulţi turişti decât în anii anteriori pe stradă. „Chiar dacă statisticile nu reflectă această efervescenţă - nu ştiu cum se fac statisticile -, realitatea de pe teren e diferită. Timişoara un oraş în care foarte multe lucruri sunt în mişcare. Cred că şi în contextul Capitalei Culturale, foarte multe proiecte, atât ale entităţilor publice, cât şi ale diverşilor antreprenori, au fost puse în mişcare sau au fost demarate pentru acest an 2023.“

Chiar dacă nu toate acestea sunt fina­lizate, omul de afaceri crede că oraşul reintră încet, dar sigur, în lumina unor reflectoare.

„Poate, prea mult timp, Timişoara n-a fost foarte vizibilă. Acum e într-o etapă foarte bună, o etapă de dezvoltare. Plus că, e o dezvoltare sustenabilă, nu una în salturi.“

Ovidiu Şandor este unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Timişoara şi este totodată un nume emblematic în arta lo­cală, fiind pasionat, iubitor şi colecţionar de artă contemporană. Totodată, el este im­plicat, prin intermediul fundaţiei Art Encounters, în mai multe proiecte culturale din oraş. „Timişoara nu era un oraş turistic. N-avem, din păcate, mare, n-avem munte,

n-avem vreo atracţie evidentă, chiar dacă e un oraş foarte plăcut, iar lumea care ajunge aici e încântată de ceea ce găseşte. Cred că acest an face ca lumea să ajungă la Timişoara şi să o redescopere. Sper că ora­şul a oferit suficiente motive sau oferă sufi­ciente motive pentru această redes­coperire.“

Pe termen mediu şi lung, Şandor e de părere că turismul cultural este ceea ce i se potriveşte oraşului şi aşteptările sunt ca Timişoara să înceapă să fie percepută ca o destinaţie interesantă de weekend.

„Timişoara e un oraş care încearcă să facă un lucru cât mai bun din acest titlu de Capitală Culturală. Toată lumea s-a agitat, şi zona administrativă, şi zona antreprenorială, ca să se pregătească pentru acest eveniment.“

S-au întâmplat lucruri noi în oraş, sunt în pregătire sau în construcţie alte proiecte, atât în zona culturală, cât şi în zonele poate adiacente turismului.

 

De ce mai e nevoie?

„Stadionul e o problemă importantă. Timişoara n-are încă un spaţiu unde să poată organiza evenimente de mare anvergură, precum concerte, festivaluri sau proiecte sportive.“ O sală polivalentă e în continuare un punct slab acoperit în Timişoara. Şi în zona hotelieră e loc de dezvoltare, la fel cum e nevoie de creştere pe partea gastronomică.

„Timişoara încă nu are acoperite toate nevoile pe această componentă (culturală - n.red.). E bine că vedem o dezvoltare a aeroportului, se extinde terminalul actual şi se creează condiţii mult mai bune de călătorie. E un exemplu de proiect care cred că a fost impulsionat şi de titlul de Capitală Culturală.“

Totodată, oraşul se dezvoltă foarte frumos pe partea de zone verzi, pe ce înseamnă piste de biciclete, spune Ovidiu Şandor.

„Se transformă într-un oraş din ce în ce mai plăcut pentru locuire. Văd că administraţia actuală împinge lucrurile

într-o direcţie foarte bună pentru oraş. Totuşi, ca în orice localitate din România, sunt suficiente nevoi care trebuie acoperite.“ El aminteşte de necesitatea unor investiţii şi dezvoltări în sănătate, dar şi în zona de educaţie publică.

„Important este că lucrurile se mişcă pe toate aceste paliere. Rezultatele se vor vedea pe termen lung şi cred că multă lume va recunoaşte în viitor că acest 2023 e o balama, un pivot care a încurajat o dezvoltare.“

În ceea ce priveşte dezvoltarea, antreprenorul pariază mult pe zona de cultură. El e de altfel un iubitor de artă şi un important colecţionar.

„Noi în România nu suntem obişnuiţi să ne uităm la zona culturală ca la o componentă economică, dar dacă luăm exemplul altor ţări, sectorul cultural şi cel al industriilor creative în general contribuie cu procente interesante la formarea PIB-ului.“

În anumite state, ponderea ajunge la 4-5-6% din PIB, adaugă el.

„Cred că inclusiv în zona de business şi antreprenorială, noi nu percepem această contribuţie pe care cultura o aduce inclusiv din punct de vedere economic.“

În spatele fiecărui artist sunt zeci de oameni care fac posibile acele spectacole, expoziţii, evenimente.

„Încet-încet, şi în România apar tot mai mulţi oameni şi firme implicate în domeniu. E o zonă a economiei care mult prea mult timp a fost ignorată din punctul acesta de vedere.“

În opinia sa, proiectul Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 a încurajat mult mai multe firme să se implice în sprijinirea proiectelor culturale.

„Sper că aceste comanii care s-au apropiat de evenimentele culturale în acest context vor continua să sprijine proiectele, mai ales proiectele entităţilor independente din zona culturală, a asociaţiilor şi ONG-urilor.“

Este important ca şi mediu mediul antreprenorial să sprijine şi această componentă. Firmele din România sunt deja bine implicate în zona socială, în zona educaţională, dar crede Ovidiu Şandor că şi zona culturală merită atenţie.

„Eu sper că vom avea după 2023 şi acest impact, dincolo de sursele pe care entităţile publice decid să le aloce culturii. E important să vedem şi din ce în ce mai mult sprijin din zona antreprenorială.“

Implicarea sa în zona culturală datează de mai mult timp şi nu e legată doar de proiectul de Capitală Europeană a Culturii sau de acest an important pentru Timişoara.

„În 2015, am înfiinţat fundaţia Art Encounters, o fundaţie care dezvoltă un program de artă contemporană. Acest lucru vine pe fondul pasiunii pe care o am pentru pentru arta contemporană.“

Fundaţia organizează din 2015 Bienala Art Encounters care, întâmplător, în acest an a avut cea de a cincea ediţie.

„Este unul din evenimentele importante în Europa Centrală şi de Est pentru ce înseamnă arta contemporană. În acest an, dincolo de programul obişnuit al fundaţiei, Bienala de care am amintit, expoziţia Adrian Ghenie şi altele, ne-am implicat ca şi co-organizatori în două expoziţii fanion ale programului Capitală Culturală.“

La începutul anului, fundaţia s-a implicat în organizarea expoziţiei Victor Brauner. Acum ea e foarte activă în pregătirea expoziţiei Constantin Brâncuşi, expoziţie care se deschide la Muzeul Naţional de Artă din Timişoara în 30 septembrie. Este prima expoziţie în 50 de ani în România.

„E un fel de expoziţie «once in a generation». La Est de Bruxelles, n-a existat o astfel de expoziţie în ultimii 50 de ani, nici măcar în ţări mult mai dezvoltate, nici măcar în Germania, Elveţia sau Austria. E un eveniment care, în primul rând, e important pentru România, pentru români. Brâncuşi este unul dintre pilonii fundamentali ai culturii româneşti, dar noi credem că e de fapt un eveniment important pentru o regiune chiar un pic mai mai mare.“

Expoziţia va fi deschisă până la sfârşitul lunii ianuarie, deci sunt patru luni în care poate fi văzută. E o expoziţie în care organizatorii au reuşit să aducă lucrări de la Centre Pompidou din Paris, de la Tate Mondern din Londra, de la Guggenheim din Veneţia, de la muzeele din ţară - Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, de la cel din Craiova, precum şi dintr-o serie de colecţii particulare.

„Dacă e să mă uit la expoziţia Brâncuşi, suntem câteva zeci de oameni implicaţi, mulţi dintre noi deja de doi ani de zile. În timpul expoziţiei, numărul de oameni implicaţi va depăşi 100, e vorba de persoane din logistică, din zona administraivă, din comunicare sau arhitectură, tâmplari sau oameni care lucrează la partea de iluminat. E un angrenaj în spate, e ca o industrie.“

În România, această industrie nu are o dimensiune mare, dar are forma şi modul de funcţionare specific oricărei industrii, cu diverse specificităţi, cu diverse firme şi oameni care contribuie fiecare cu expertiza şi cu experienţa lor.

„Impactul programului Capitală Europeană a Culturii va fi clar, Timişoara îşi va contura mai bine şi această componentă de profil, partea culturală. Chiar dacă Timişoara are deja pe zona economică un profil în zona IT, în zona tehnologiei, mai ales cu destinaţia automotive, cred că această componentă de loc în care se întâmplă lucruri, de loc în care e frumos să mergi, unde ai ce vedea, ai ce face, va conta.“

Ovidiu Şandor face referire la o altă statistică, şi anume Airbnb a constatat că în 2023, căutările pentru cazări în platformă pentru Timişoara au crescut cu 70% faţă de anul anterior.

„Cred că asta deja spune destul de multe. Toate aceste proiecte care s-au realizat sau care sunt în curs de realizare vor avea cu siguranţă impact în viitor. Şi Guvernul a alocat o serie de bani pentru dezvoltarea infrastructurii culturale.“

Iar infrastructura culturală aduce beneficii pe lanţ, şi în zona construcţiilor, dar şi în altele.

„Această infrastructură va contribui cu siguranţă şi economic la dezvoltarea Timişoarei, dar eu cred că va contribui mult la calitatea vieţii în oraş. În ziua de azi avem aşteptarea nu doar să avem străzi curate şi încălzire în locuinţă, avem aşteptarea să trăim în oraşe care îţi oferă posibilităţi şi în partea asta de entertainment, de cultură şi petrecerea timpului liber. Cu siguranţă, pentru Timişoara, anul acesta va crea acest salt care era şi necesar de fapt.“

Faţă de acum 2-3 ani, spune antreprenorul, sunt mai multe terase, sunt mai multe restaurante, e mai multă activitate şi economică, dar şi culturală. Şi asta şi în alte zone ale urbei, nu doar în centrul istoric unde întotdeauna cumva turistul a regăsit ceea ce căuta.

„Acum sunt şi alte zone ale oraşului care au fost activate, inclusiv prin proiectele culturale. Cumva, Timişoara, ca percepţie pentru un vizitator, s-a lărgit, avem dincolo de centru istoric bine cunoscut şi alte cartiere atât istorice, cât şi poate un pic mai moderne, care sunt foarte interesante. E acest oraş în haine noi. Avem mult mai multe clădiri renovate faţă de acum câţiva ani, chiar dacă încă rămân suficiente care care necesită renovare. Avem un oraş care e mai bine pregătit pentru a fi gazdă.“

În ceea ce priveşte proiectele sale, Şandor spune că va continua dezvoltarea proiectului Isho, atât pe componenta rezidenţială, cât şi pe cea hotelieră. În acelaşi timp, chiar acum extinde campusul şcolii British International Scool of Timişoara, o şcoală care chiar dacă are doar patru ani de existenţă, a ajuns deja la 600 de elevi.

„Construim o clădire nouă, care să permită creşterea numărului de elevi. Un oraş ca Timişoara, care îşi doreşte să fie internaţional, cosmopolit, are nevoie şi de această ofertă educaţională. O ţară se poate dezvolta economic până într-un anumit punct, dincolo de care dacă vrem să creştem mai mult, avem nevoie de mai multă educaţie. Avem nevoie de oameni cu mai mult civism, oameni cu mai multă deschidere către cultură. Doar aşa putem creşte potenţialul activităţii economice.“

De aici vine şi implicarea sa în toate aceste domenii, dincolo de pasiune.

„Mă bucur să văd din ce în ce mai mulţi antreprenori români care încearcă să se implice în proiecte educaţionale şi în proiecte culturale. Cred că sunt nişte componente extrem de importante dacă vrem să ne dezvoltăm în continuare inclusiv din punct de vedere economic.“

E nevoie însă de un sprijin din ce în ce mai articulat din partea statului pentru zona culturală - atât din punct de vedere al sumelor care sunt alocate, cât şi din punct de vedere al mecanismelor de alocare a acestor fonduri.

„România, în ultimii zece ani, a făcut progrese din punctul acesta de vedere.“

În completare, sunt foarte importante şi iniţiativele independente, cele private, precum şi acest sprijin din partea atât a firmelor. cât şi a persoanelor care, inclusiv datorită pasiunilor lor, doresc să se implice în domeniu.

„Avem în România deja un bun exemplu de prim muzeu privat, Muzeul MARe din Bucureşti. Cred că vom vedea din ce în ce mai multe implicări în zona culturală. Este un element complementar la ceea ce poate face statul. Pe termen lung, cred că şi statul trebuie să se străduiască să aloce mai multă atenţie zonei culturale.“

Ovidiu Şandor încheie spunând că e important ca artiştii români să fie pe de o parte vizibili şi prezenţi pe scena internaţională, dar este la fel de important ca operele lor să poată fi văzute şi în România, şi acasă.

„Cred că acest dialog cu publicul din ţară este şi el extrem de important. România are mulţi artişti importanţi care merită să fie cunoscuţi, chiar dacă poate lucrările lor nu se vând cu milioane în licitaţii sau încă nu se vând cu milioane în licitaţii. Mie îmi place să încurajez lumea să înveţe, să uite la artă şi să încerce să înţeleagă, să descopere.“

De aceea, el încurajează publicul să vină să vadă expoziţia Brâncuşi. Iar când vin la Timişoara, oamenii ar trebui să încerce să descopere şi toate celelalte proiecte culturale din această toamnă.

„Sunt foarte multe proiecte mici, mari, medii în toate domeniile culturale. Cine va veni la Timişoara pentru 2-3-5 zile va descoperi foarte multe lucruri“, conchide el.