În 2023, anul în care Timişoara poar­tă titlul de Capitală Europeană a Culturii, este evidentă o emulaţie mai mare a locuitorilor de a se implica în evenimente culturale, spune Bogdan Necula, cofondator al Passenger Brewery, un brand local de bere artizanală.

Alin Dragomir, fondatorul The Wine Guy din Timişoara, un wine bar cu o componentă de retail şi o alta de evenimente, spune că pentru oraşul de pe Bega anul 2023 este un punct de cotitură. Totuşi, el crede că 2016 este de fapt punctul de pornire al acestei poveşti.

În 2023 a crescut numărul de vizitatori din Timişoara, mai ales în a doua parte a anului, spune Narcisa Viorel, cofon­datoare a Garage Cafe, o cafenea de specialitate cu o compo­nentă de cofetărie.

Sergiu Mircea, director executiv marketing şi comunicare la Banca Transilvania, principalul partener al proiectului Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, e de părere că sectorul cultural, cu toate componentele lui, are un rol masiv în economie, atât direct, cât şi indirect, prin faptul că energizează, mobilizează oamenii.

Ioana Haţegan, fondatoarea Fundaţiei Haţegan, fundaţie care organizează în acest an cea de-a zecea ediţie a Balului Vienez de la Timişoara, spune că în 2023 există o energie aparte în oraş. Această vibraţie e dată în mod special de capacitatea oamenilor din Timişoara de a se uni pentru un scop comun.

Arhitectul Bogdan Demetrescu, cofondator al proiectului Ecluze pe Bega, spune că în 2023 Timişoara a fost un oraş redescoperit de mulţi dintre localnici.

Mona Cosma, fondatoarea Szucsik Media, o companie activă în sectorul media, dar care lucrează cu operatori culturali, spune că 2023 – anul în care Timişoara a deve­nit Capitală Europeană a Culturii – a fost cel mai bun pentru businessul său.

Antreprenoarea Corina Macri, fondatoarea Casa del Sole şi Leul de Aur, două businessuri din domeniul ospitalităţii, spune că în acest an Timişoara a fost şi este un oraş viu. Dacă în ultima perioadă urbei îi lipsea această atmosferă de loc al turiştilor, fiind dedicată aproape în exclusivitate întâlnirilor de business, în 2023 oraşul a recuperat.

Ada Hausvater, directorul general al Teatrului Naţional din Timişoara, spune că anul acesta a fost unul provocator atât pentru instituţia pe care o conduce, cât şi pentru toate celelalte instituţii publice şi, nu în ultimul rând, pentru tot ce înseamnă întreprinzător privat şi tot ce înseamnă doritor de artă, mai exact pentru aceia care au vrut să intre pe acest drum al culturii.

Alexandra Trofin, coordonatorul Beta - Bienala de Arhitectură din Timişoara, spune că oraşul de pe Bega este astăzi într-un moment foarte bun, fiind absolut efervescent şi extrem de viu

Alexandra Sitov Palconi, fon­datoarea proiectului cultural Prin Banat, spune că astăzi Timişoara arată mult mai bine decât acum câţiva ani, însă ea crede că era de aş­teptat să înceapă să meargă lucrurile în această direcţie.

Raluca Selejan şi Oana Doboşi, cofondatoarele librăriei independente La Două Bufniţe din Timişoara, spun că ce s-a întâmplat anul acesta în oraş este ceva la care ele nu s-au aşteptat.

Eticheta de Capitală Europeană a Culturii i se potriveşte Timişoarei, spune Alexandra Irimia, fondatoarea Timişoara Tour Guide, şi asta în contextul în care au fost multe iniţiative noi, a existat o deşteptare a comunităţii, o implicare a multor oameni.

Ovidiu Megan, directorul executiv al Asociaţiei Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii, spune că astăzi în oraşul de pe Bega există cu siguranţă o energie pozitivă, care vine după o perioadă dificilă, marcată de pandemie, dar şi de lunile şi anii intenşi de pregătire a acestui eveniment.