ZF 24 de ani. Unde era Austria în 1998 şi unde este astăzi?

Aproximativ 100 de companii cu capital românesc, care cumulează investiţii de circa 40 de milioane de euro, sunt active în Austria, în principal în domenii precum HoReCa, IT şi logistică, arată datele ambasadei Austriei în România.

În 1998, Austria avea un salariu mediu net lunar de 1.630 de euro, în vreme ce România se situa la 104 lei (90 de euro). Astăzi, salariul mediu net lunar al Austriei ajunge la 2.850 de euro, iar cel al României – la 3.933 de lei (802 euro).

În ceea ce priveşte Produsul Intern Brut al Austriei, acesta a avut în 1998 o valoare de 196 mld. euro, cel al României fiind, la acel moment, echivalent cu 37,4 mld. euro. În 2021, PIB-ul Austriei a fost de 406 mld. euro, iar cel al României – de 241 mld. euro.

Ca număr de angajaţi, Austria a ajuns în 2021 la 2,5 milioane, iar România – la 5,5 milioane.

Ziarul Financiar a ales să aibă o imagine de ansamblu asupra evoluţiei, în ultimii 24 de ani, a economiilor puternice din Europa şi a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, astfel că a transmis birourilor comerciale din România invitaţia de a creiona, în linii mari, dezvoltarea lor din ultimii 24 de ani, surprinzând unde se aflau în 1998 şi unde se poziţionează astăzi.

„Cu exporturi de peste 3 mld. euro şi circa 10 mil. euro investiţii, România este a 14-a ţară ca importanţă în exporturi pentru Austria şi a şasea cea mai importantă locaţie pentru investiţiile străine directe. România beneficiază foarte mult în prezent de programele de finanţare ale Uniunii Europene şi oferă oportunităţi interesante în industria de maşini, infrastructură, tranziţie energetică, digitalizare şi multe alte sectoare”, au transmis reprezentanţii ambasadei austriece.

Ei adaugă şi că România ar putea fi „cea care schimbă jocul în sectorul electricităţii şi, în general, al energiei – elementul-cheie fiind gazul din Marea Neagră -, precum şi în agricultură şi în producţia de alimente”.

Potenţialul pieţei domestice şi de export, dezvoltarea economică „excelentă”, educaţia şi forţa de muncă, regimul taxelor, experienţa în parteneriatele cu Austria, abundenţa de resurse sunt principalele puncte forte pe care le văd oficialii ambasadei la România.

Pe de altă parte, dintre punctele slabe fac parte infrastructura care are nevoie puternică de investiţii, mobilitatea redusă a forţei de muncă, procedurile neadecvate în licitaţii, lipsa livrărilor la timp, productivitatea redusă, utilizarea moderată a fondurilor existente, lipsa de stabilitate, predictibilitate şi transparenţă în procesele decizionale.