ZF 25 de ani. Un sfert de veac de bătălie cosmică între marii miliardari ai lumii a adus cu adevărat omenirea în era cucerii spaţiului

Nimeni nu poate şti când omul a început să fie fascinat de stele. Probabil atunci când a devenit convins că lumea în care trăieşte este doar o aventură într-o călătorie mai mare. Este poate şi fascinaţia pentru mister, pentru lucrurile pe care nu le poţi atinge sau nu le poţi avea niciodată. De aceea copiii visează să devină astronauţi şi astfel de vise îl însoţesc pe adult până la moarte, rămânând doar vise. Doar astronauţii pot ajunge mai aproape de stele. 

Însă acest lucru a fost schimbat de trioul Blue Origin, SpaceX şi Virgin Galactic. În ultimul sfert de secol trei companii private de explorare spaţială au creat într-o cursă nebună a ambiţiilor, a banilor şi tehnologiei ceea ce se cheamă acum turism spaţial – avioane-rachetă care duc oameni pentru simpla lor distrac­ţie la limita spaţiului cosmic.

Astfel de călătorii sunt doar aspectul teribilist al unei tendinţe în creştere în ultimul sfert de secol: cerul s-a deschis nu doar pentru agenţiile spaţiale de stat uriaşe şi puternice şi cu resurse nelimitate precum NASA sau Roscosmos, ci şi pentru întreprinzători privaţi. Rachetele lor nu doar duc oameni în spaţiu, ci şi transportă astronauţi, sateliţi, echipamente ştiinţifice şi materii prime pe orbită sau la staţii spaţiale (şi în curând pe Lună), sau înapoi pe Pământ. Ei au adus umanitatea într-o nouă eră. Aventura spaţială a omului a început. Dar nu fără luptă.

Este vorba de o cursă nebună a ambiţiilor, a banilor şi tehnologiei între trei miliardari: părintele Amazon, subtilul Jeff Bezos, care în 2000 a înfiinţat Blue Origin, excentricul şi lăudărosul Elon Musk, fondatorul SpaceX în 2002, şi carismaticul Richard Branson, care în 2004 a pus bazele Virgin Galactic.

Odată drumurile deschise, a apărut o adevărată constelaţie de companii şi start-up-uri din difertite ţări, inclusiv India şi China, care inovează, creează şi lansează rachete în spaţiul cosmic sau pentru zboruri suborbitale cu cât mai puţine resurse. Trofeele sunt astrovehicule reutilizabile care pot decola şi ateriza vertical sau care pot fi recuperate şi utilizate cât mai ieftin şi sigur.

În decembrie 2015, SpaceX a făcut istorie cu aterizarea verticală pe o platformă terestră a rachetei Falcon-9 după ce aceasta a lansat cu succes 11 sateliţi. Aterizarea pe verticală nu a fost atunci o noutate. Cu o lună înainte o rachetă mai mică, New Shepard, a lui Jeff Bezos, a reuşit un zbor experimental, după ce prima încercare s-a soldat cu eşec. Însă Falcon-9 a zburat de două ori mai sus, efectuând în acelaşi timp o misiune comercială.

A fost primul zbor de acest fel din istoria omenirii – orbital, cu încărcătură şi cu aterizare verticală pe un cosmodrom - şi rezultatul a numeroase încercări şi eşecuri explozive şi spectaculoase. În luna iunie a acelui an o altă Falcon-9, fără oameni la bord, a explodat la câteva minute de la lansarea de la Cape Canaveral într-o misiune destinată alimentării Staţiei Spaţiale Internaţionale. SpaceX avea contract cu NASA pentru aprovizionarea ISS. Compania a avut ca ţintă revoluţionarea industriei rachetelor spaţiale şi a industriei lansării în spaţiu şi a reuşit.

Anul acesta, o companie de zboruri spaţiale din China, CAS Space, deţinută parţial de Academia Chineză de Ştiinţe, a anunţat şi ea că a reuşit să lanseze de pe uscat şi să aterizeze pe verticală pe o platformă marină propria navă spaţială. Dar a fost doar un test, racheta ajungând la o altitudine de doar1 km. Încercarea arată, totuşi, nivelul de competiţie la care s-a ajuns. Musk a fondat SpaceX în 2002 investind cele 100 de milioane de dolari obţinute din vânzarea altui proiect de-al său, PayPal.

Compania a contemplat un timp falimentul, dar a fost salvată de un contract de 1,5 miliarde dolari obţinut în 2008 de la NASA. Acum, compania are o valoare de piaţă de aproape 150 miliarde de dolari, mai mare decât a Boeing. Cea mai valoroasă parte a companiei sunt operaţiunile de internet prin reţelele celebrilor sateliţi Starlink, semnătura lui Musk pe cerul nopţii. În ceea ce priveşte rachetele, Musk, un mare lăudăros, spune că o Falcon-9 costă circa 16 milioane de dolari, iar un plin cu combustibil cam 200.000 de dolari.

Cea mai recentă variantă a Falcon-9 are deja aproape 180 de misiuni la activ.

Miliardarul pare că a ajuns să-şi permită aceste costuri. Compania testează acum propulsoare care să poată duce oamenii pe alte planete. Musk vrea pe Marte.

SpaceX are deja o navă care poate duce astronauţi în zboruri orbitale sau pe ISS, Crew Dragon 2. Poate că va apuca să efectueze misiuni comerciale spre Axiom Space, prima staţie spaţială comercială din lume, pe care compania cu acelaşi nume speră să o poată construi până în 2025. Anul acesta, în august, şi Virgin Galactic, a lui Richard Branson, a făcut istorie cu prima sa misiune de turism spaţial după zeci de ani de promisiuni. Racheta spaţială Unity a dus trei turişti spaţiali fără pregătire serioasă de astronaut (unul din călători are 80 de ani!) la marginea spaţiului cosmic. Unity, mai degrabă un avion suborbital, nu poate decola singură şi pentru a ajunge în aer are nevoie de ajutorul navei-mamă VMS Eve, o operă de artă a aviaţiei. Turişii au fost duşi până la altitudinea de 85 de kilometri, unde li s-a permis să-şi desfacă centurile de siguraţă şi să se bucure pentru (foarte) scurt timp de imponderabilitate. Dar înainte de acest lucru au simţit cum este să zbori cu 4.000 km/h timp de 90 de secunde, cât îi ia navei Unity să urce de la altitudinea de 15 km până aproape de limita spaţiului cosmic. Zborul a durat ceva mai mult de 70 de minute. Unul din cei mai noi aventurieri ai spaţiului a plătit 250.000 de dolari pentru bilet, iar aceasta în 2005. În prezent, un loc în Unity costă 450.000 de dolari. Pare mult şi cu toate acestea la finalul anului trecut Virgin Galactic avea 800 de rezervări. Este o piaţă care devine aglomerată. Jeff Bezos şi Blue Origin au trimis în iulie 2021 patru oameni la altitudinea de 100 de km cu racheta New Shepard. Bezos s-a aflat şi el la bord. De atunci, New Shepard a mai efectuat şase misiuni de zbor cu oameni. În septembrie 2021, Falcon 9 a lui Musk a dus patru civili aproape de orbită fără vreun astronaut profesionist la bord. A fost prima misiune spaţială doar cu civili şi a fost finanţată de miliardarul Jared Issacman. În anul următor, SpaceX şi Axiom Space au lansat prima misiune cu echipaj în totalitate privat către ISS. Cei patru participanţi au stat în spaţiu mai mult de o săptămână şi au plătit fiecare câte 55 de milioane de dolari pentru excursie. Aceeaşi echipă de antreprenori spaţiali a invitat statele est-europene să participe la o misiune asemănătoare. Toate drumurile sunt deschise acum. Primii paşi sunt făcuţi. Cât o costa un bilet la un terrarium cu piscină pe partea luminată a Lumii? Se fac rezervări? Ceea ce a devenit deja economia spaţială globală a crescut cu 8% anul trecut, la 546 miliarde de dolari, şi ar putea urca cu 41% în următorii cinci ani, potrivit Space Foundation, o organizaţie de lobby pentru zborul spaţial – noua industrie are deja lobbyişti!