Ascensiunea Chinei, ceva inevitabil, real şi pentru unii terifiant. I te împotriveşti sau te adaptezi la ea. Nimic din ultimul sfert de secol nu a influenţat mai puternic modelele de afaceri decât transformările din economia chinezească.

Cutremurul iniţial a fost cataclismic, de circa 9 grade de scara Richter. Au urmat valuri tsunami de peste 15 metri în înălţime care au spulberat ţărmurile şi au devastat tot ce le-a stat în cale până adânc în interiorul insulelor. La Fukushima, trepidaţiile pământului şi valurile de apă sărată au culcat la la pământ instalaţiile electrice ale centralei nucleare. Reactoarele au rămas fără energia necesară mecanismelor de răcire. Combustibilul nuclear din trei unităţi s-a topit, erodând sarcofagele de beton. Apa de mare a fost contaminată radioactiv. Japonia s-a văzut în faţa celui mai mare dezastru de decenii.

În ianuarie 2015, banca centrală a Elveţiei decidea să renunţe la plafonul minim de 1,2 franci pentru un euro, provocând un adevărat cutremur pe pieţe.

„Grexit“, „Frexit“ şi alte derivate similare au devenit cuvintele momentului în vara anului 2016 după ce britanicii au dat tonul indepe­ndenţei faţă de Uniunea Europeană şi au votat majoritar pentru a ieşi din această structură. „Brexit“ a fost intitulată această mişcare, iar ulterior şi alte state au început să pună în discuţie o strategie similară.

Considerat unul dintre cele mai îndrăzneţe experimente monetare din secolul 21, dobânzile negative au fost adoptate în Europa şi Japonia după ce strategii băncilor centrale au realizat că au nevoie de măsuri extreme pentru că economiile lor erau în continuare fragile la ani după criza financiară din 2008.