Deschis în noiembrie 2010 acasă, la Ploieşti, SalonulArtelor, organizat de Filiala prahoveană a Uniunii ArtiştilorPlastici, a traversat între timp munţii, poposind la Bistriţa laînceputul lui februarie. Asemenea itinerarii între un judeţ şialtul, odinioară curente, se singularizează astăzi în peisajulartistic românesc atunci când se mai petrec, datorită împrejurăriică banii s-au împuţinat şi interesul pentru simezele din Capitalăsau din străinătate prevalează.
Nu lipsesc nici saloanele naţionale, dar adevărul este căalianţele între artiştii din două judeţe reprezintă o verigăintermediară care merită înviorată, neputând fi înlocuită de nimicaltceva; poate doar completată de expoziţiile cu trei, patru, cinciş.a.m.d. unităţi administrative implicate, nu neapărat din aceeaşiprovincie istorică. Din acest punct de vedere ar fi de aşteptat maimultă imaginaţie organizatorică de la toate filialele UAP, iarstimularea ei poate surveni nu doar dinspre autorităţi, muzee şicolecţionari, ci şi dinspre publicul rafinat al plasticii.
La Bistriţa, vernisajul i-a întrunit în faţa microfonului peartistul Marcel Lupşe, pe directorul Bibliotecii Judeţene Bistriţa,Mircea Oliv, pe curatorul expoziţiei, oaspetele ValterParaschivescu, preşedinte al UAP Ploieşti şi pe Alice Neculea,director adjunct al Muzeului de Artă Ploieşti. Găzduită de galeriade Su Gălete - spaţiu medieval consacrat artistic, în chiar scuarulcentral al oraşului -, etalarea talentelor prahovene a însumatlucrări de pictură, grafică, artă decorativă şi sculptură. Nu maipuţin de 68 de artişti şi-au propus manierele de interpretare alumii cu mijloacele propriei muze, creând un pod simbolic a căruiconsecinţă imediată va fi deplasarea, în martie, a bistriţenilor laPloieşti.
Întâmplare sau rezultat al unei emulaţii zonale, lucrările nupărăsesc figurativul. Nimeni nu pare interesat să se avânte înteritoriul expresionismului abstract, al experimentului pur sau alunor abordări mai neconvenţionale. Aceasta nu spune nimic desprecalitatea lucrărilor, dar este o circumstanţă grăitoare pentrutipul de sensibilitate artistică şi de raportare la lume aartiştilor din Prahova. Cu ei rămânem în zona unui anumeprevizibil, a tihnei - nu neapărat comodităţii - burgheze, într-oexploatare a agreabilului şi chiar într-o cultivare adecorativului. Peisajele abundă, deşi nu lipsesc nici naturilemoarte. Nu vezi aproape niciun portret (excepţii: femeiamov-albastră a Ritei Bădulescu, gravorul yoghin al lui AdrianNicolae sau capul sculptat al Lucreţiei Milea). Un aer deilustraţie de carte pentru copii planează asupra lucrărilor AneiOprişorean şi Tiberiu Adet ori Valeriu Scărlătescu.Anticariatul lui Valter Paraschivescu şi Catedrala deVeniamin Caminschi atrag şi intrigă, deopotrivă, prin atmosferaonirică pe care o degajă. Altminteri, numeroase interpretăripersonalizate ale ambianţei, cu mijloacele profesionismului, dar nuneapărat şi ale saltului într-o creativitate care oferăinterpretări mai puţin docile ale realităţii.
S-ar spune, văzând majoritatea lucrărilor ploieştenilor, căarta multora dintre ei corespunde mai degrabă mobilului de a îmbiapublicul să cumpere decât aceluia de a înainta, ei înşişi, îndefrişarea unor configuraţii interioare care să îi contureze maipregnant ca artişti. Altminteri, contemplarea exponatelor oferăconfort şi bună dispoziţie, atmosferă minunată pentru ambientareaaltor evenimente artistice. E suficient?
OVIDIU PECICAN (n. 8 ian. 1959, în Arad) areo licenţă în istorie-filosofie şi un doctorat în istorie (ambele laUniversitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca). Profesor de liceu (din1985), apoi redactor la Apostrof (1990-1991) şi cercetătorştiinţific, din 1994 predă la Facultatea de Studii Europene aUniversităţii clujene. Semnează critică literară, criticăistoriografică, comentarii filosofice şi este realizatorul unoremisiuni televizate. A publicat romane (Euşimaimuţa mea, 1990; Razzar, 1998;Imberia, 2006), volume de proză scurtă, teatru, poezie şicritică literară. Este autorul unor monografii de istoria culturii(Lumea lui Simion Dascălul, 1998;Haşdeenii, 2002; B.P. Hasdeu istoric,2003), al Istoriei românilor (2010) şi al mai multorculegeri de studii de istorie şi europenistică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
