Japonia, victima propriilor inovatii

(acest articol va aparea in editia de maine, 15 martie)





Au fost timpuri cand aproape nimeni nu se indoia de calitatea produselor de inalta tehnologie iesite de pe liniile nipone de fabricatie. De mult timp, Japonia este sinonima cu notiunea de excelenta aproape in toate sectoarele si in special in cel al ingineriei. Iata insa ca reputatia constructorilor niponi a fost umbrita, in ultimele luni, de o serie de probleme grave care au afectat cateva dintre stindardele tehnologiei locale. Disfunctionalitatile care au aparut la faimoasele trenuri de mare viteza, altadata o mandrie nationala, au amenintat mii de vieti si au socat publicul calator. O reactie in lant accidentala la o centrala de prelucrare a uraniului din Tokaimura, care a expus cativa muncitori la doze letale de radiatii si care a afectat alte sute de angajati, reprezinta cel mai grav dezastru nuclear al lumii de la explozia reactorului de la Cernobal si pana in prezent. Doua incercari nereusite ale rachetei H-11 de a plasa sateliti comerciali pe orbita terestra au atras puternice indoieli din partea mediilor internationale cu privire la capacitatea Japoniei de a se prezenta ca un competitor real pe aceasta piata. ai, ca si cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, o racheta M-5, considerata pana acum drept unul dintre cele mai reusite vehicule de lansare, a dat gres, conducand la pierderea unui satelit. Intrebarea evidenta care a aparut dupa aceste stangacii ale ingineriei si tehnologiilor inalte nipone a fost: de ce? Multi specialisti - comenteaza The Economist - sunt convinsi ca reducerea drastica a fondurilor alocate sectorului de cercetare si dezvoltare intr-un moment in care concurenta pe piata mondiala este foarte stransa a fost greseala care a atras dupa sine toate aceste dezastre. Altii considera ca necazurile care s-au abatut asupra industriei nipone au radacini mult mai adanci necesitand schimbari fundamentale la nivelul operational al companiilor, Guvernului sau laboratoarelor de cercetare. Oricare ar fi cauza, seria de fiasco-uri a provocat o autoanvinovatire in masa, cam de aceeasi natura ca si in SUA atunci cand rusii au lansat in 1957 naveta Sputnik. Mai ramane o intrebare: cum poate invata Japonia din aceste umilinte care nu au fost provocate din exterior ci in curtea proprie? Strategia simpla, considerata de unii deja invechita, de a reduce costurile pentru a creste eficienta, randamentul si profiturile a jucat un rol insemnat in recentele evenimente. In cazul trenului de mare viteza Shinkansen, bucati mari din zidul unui tunel prin care acesta trecea s-au desprins, cazand deasupra compartimentelor cu pasageri. Ancheta a relevat ca la realizarea zidului s-a utilizat nisip de plaja, mai ieftin decat cel de cariera, si care nu a fost desalinizat corespunzator. Cu timpul, betonul care include aceasta varietate de nisip devine fragil si se poate rupe usor in bucati in urma unor vibratii puternice, precum cele produse de trecerea unui tren la o viteza de 220 km/h. Societatea care administreaza caile ferate a dat imediat vina pe constructorul tunelului pentru nerespectarea standardelor de constructie. Altii subliniaza insa faptul ca societatea de cai ferate si-a redus propriile standarde pentru a economisi bani, dupa ce privatizarea sa din anii '80 a privat-o de subventiile guvernamentale. Reducerea costurilor la centrala nucleara de la Tokaimura a condus la un dezastru si mai mare. Compania a angajat muncitori necalificati in posturi potrivite numai pentru specialisti in tehnologie. In plus, societatea nici nu le-a asigurat acestora pregatirea profesionala necesara. Astfel, urmare a unei dispozitii de economisire a timpului si a banilor, acesti muncitori au turnat intr-un dispozitiv de amestecare o cantitate de oxid de uraniu de sase ori mai mare decat cea necesara, periclitandu-si astfel sanatatea si chiar viata. Programul spatial nipon se confrunta si el cu acealeasi probleme. Criticata adesea pentru construirea unor vehicule de lansare de doua ori mai scumpe decat cele produse in America sau Europa, Agentia Nationala pentru Tehnologia Spatiala a incercat sa-si concentreze operatiunile de cercetare, proiectare si constructie in acelasi scop: reducerea costurilor. Esuarea rachetei M-5 luna trecuta, pare a fi fost cauzata de un defect aparut la o piesa componenta a motorului principal. Piesele din acea categorie sunt produse in uzinele Nissan. Sa fie oare vreo legatura intre strategia costurilor adoptata recent de catre compania nipona si calitatea redusa a componentei, se intreaba publicatia britanica. In plus, vremurile cand Guvernul acorda subventii pentru ca produsele nipone sa nu aiba concurent pe piata mondiala sunt si ele demult apuse. Lipsa banilor nu este singurul vinovat. In multe sectoare care utilizeaza tehnologie avansata, know-how-ul a evoluat mult prea repede pentru muncitorul obisnuit care se adapteaza tot mai greu la noile descoperiri si inovatii ale specialistilor.