Liderii băncilor mari anticipează că economia României în ur­mă­torul deceniu poate deveni o economie activă, dezvoltată, puternică, un element de stabilitate regională şi un partener de afaceri valoros, potrivit Business Magazin.

Băncile din România au avut re­zultate financiare fluctuante pe parcursul ultimului sfert de secol (marcat şi de perioade de boom, şi de crize economice), dar au rămas în cea mai mare parte a timpu­lui pe plus, sistemul bancar românesc reu­şind să bifeze 20 de ani de profituri anuale, mai mari sau mai mici, şi doar 5 ani de pier­deri, după cum reiese din datele transmise de BNR la solicitarea ZF.

Numărul pasage­ri­lor de pe aeroporturile locale ar putea ajunge la circa 25 milioane de persoane pe întreg anul 2023, potrivit estimărilor ZF pe baza datelor Asociaţiei Aeroporturilor din România.

Piaţa auto a anului 1998 era dominată de ştirea privatizării Automobile Dacia, a uzinei de la Mioveni. În acel an Radu Vasile, premierul de la acea vreme, semna privatizarea prin vânzarea pachetului de 51% din acţiuni.

În 1996, porţile comerţului modern din România au fost deschise de grupul Metro, care inaugura acum aproape trei decenii primele maga­zine de tip cash & carry pe o piaţă unde activau atunci circa 150.000 de mici magazine tradiţionale.

Producţia de bere a României s-a situat anul trecut la 15,8 milioane de hectolitri, în scădere cu 5% faţă de 2022, evoluţia fiind marcată de reducerea consumului, având în vedere că 97% din cerere este acoperită de fabricile locale, arată datele Asociaţiei Berarii României analizate de ZF.

În ultimii 25 de ani, suma care a intrat la bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din contribuţiile sociale de sănătate ale asiguraţilor a crescut de 30 de ori, de la 1,8 miliarde de lei la 54 miliarde de lei anul acesta, arată datele publice.

La un echivalent de 1,8 miliarde de euro erau, în 1998, investiţiile străine directe (ISD) în România, un indicator care arată încotro se îndreaptă economia.

De la 1.000 de puncte la debutul din 19 septembrie 1997, indicele ajunsese pe 16 noiembrie 1998 - când prima pagină a Ziarului Financiar vedea lumina zilei – la doar 365 de puncte. Abia lansat, indicele se confrunta deja cu prima criză: cea a rublei.

În luna iulie a acestui an, câştigul salarial mediu brut a ajuns la 7.317 de lei, iar cel net a fost de 4.565 de lei, cu 35 de lei mai mic decât în luna anterioară, conform datelor statistice. Însă, în urmă cu un sfert de secol, în 1998 salariul mediu net era de 104 lei. Astfel, într-o călătorie de 25 de ani, a avut o creştere de 44 de ori.

Piaţa internaţională era, acum aproape trei decenii, doar un vis pentru multe companii româneşti care abia făceau primii paşi în capitalism. Cu o economie de piaţă tânără, foarte puţini erau jucătorii care se gândeau la ieşirea dincolo de graniţe, ţinta iniţială fiind cucerirea pieţei locale cu ajutorul produselor ce poartă pe etichetă sintagma „made in Romania“.

De la mai puţin de 127.000 de autovehicule Dacia, ARO, Daewoo şi Roman produse local în 1998, industria auto ar putea ajunge în acest an la nivelul de 600.000 de maşini „made in România“ sub mărcile Dacia şi Ford, conform estimărilor ZF făcute pe baza evoluţiei pieţei.

Universul de comerţ tradiţional mai numără astăzi doar 38.000 de unităţi, mai exact chioşcuri şi mici magazine. Numărul este de aproape patru ori mai mic decât acum circa trei decenii şi continuă să scadă an de an.