Poate ar trebui obligati sa le placa margaretele

Turismul rural a existat in Romania cu mult inainte de a se pune problema de omologare a pensiunilor sau de numar de margarete. Turistii autohtoni sau straini au gasit intotdeauna prin sate cate un localnic care sa-i cazeze mai ieftin.
Mai nou insa, agroturismul se practica in mod organizat, a inceput sa fie promovat si, in ultimii ani, a inceput sa se dezvolte rapid - in unele zone chiar impresionant de rapid: vilele si casele in dreptul carora scrie ca ofera cazare s-au inmultit cu zecile de la un sezon la altul, iar oferta a ajuns sa depaseasca evident cererea.
Toate bune si frumoase: pe langa posibilitatea de a petrece cateva zile de relaxare la un pret acceptabil, turismul rural reprezinta si o posibilitate de dezvoltare a zonelor rurale, de diminuare a somajului si de imbunatatire a nivelului de trai al localnicilor din aceste zone. Vechile meserii au fost redescoperite: tamplaria - oamenii isi cladesc case noi, special pentru turism - si artizanatul. Turistii cumpara pulovere, caciuli, fete de mese brodate direct de la sursa. O data ce localnicii au vazut ca se pot scoate bani frumosi din aceasta activitate, au inceput sa-si inchirieze propriile case, apoi sa le adauge camere noi si chiar sa construiasca vile noi special pentru primirea turistilor.
Unele dintre pensiunile de pe piata s-au afiliat la Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) - organizatia care coordoneaza la noi agroturismul - si sunt clasificate pe grade de confort, cu binecunoscutele margarete. Altele sunt insa neomologate, adica functioneaza la negru, nefiind incluse in circuitul agroturistic oficial. Primele le acuza pe celelalte ca le strica afacerile, fiindca pensiunile neautorizate, nefiind supuse nici unui control din partea autoritatilor si neplatind impozite, isi pot permite sa perceapa clientilor tarife mai mici. Mai nou, ANTREC vrea sa promoveze si o lege care sa-i descurajeze pe "neomologati", care continua sa atraga insa un mare numar de turisti in fiecare sezon.

De ce ar fi nevoie de o lege
Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), Infiintata in 1994, ANTREC este o organizatie nonguvernamentala, afiliata la Federatia Europeana de Turism Rural - EUROGITES, si are la ora actuala 31 de filiale judetene si 3.500 de membri, proprietari de pensiuni turistice si agroturistice din 800 de localitati.
Marilena Stoian, presedintele ANTREC, considera ca, avand in vedere ca turismul rural s-a dezvoltat foarte mult, este nevoie de o noua lege care sa reglementeze activitatea din domeniu si care sa includa si norme de constructie in zonele rurale si masuri de combatere a turismului la negru.
"In prezent sunt multe norme si dispozitii contradictorii si avem nevoie de reglementari unitare pentru activitatea de agroturism. Cele existente lasa loc la interpretari de la judet la judet. De exemplu, noi promovam mancarea sanatoasa, proaspata, ecologica, iar Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor cere ca ouale sa fie stampilate. Suntem pentru strictete si avize, dar in limitele rezonabile".
Noua lege a turismului rural pe care ANTREC vrea sa o promoveze se afla inca in stadiul de proiect, iar la inceputul acestei primaveri va fi inaintata Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT). "Impreuna cu colegii din teritoriu analizam situatia actuala pentru ca vrem ca propunerile noastre sa plece de la situatia reala. In paralel facem lobby. Cei din teritoriu pe langa parlamentarii din judetele lor, noi pe langa cei de la Bucuresti".
La ora actuala, in Romania sunt in jur de 3.300 de pensiuni omologate si cateva sute de pensiuni care lucreaza la negru, fara a lua in calcul litoralul, zona Costinesti, unde, afirma Stoian, cei care lucreaza la negru sunt mai multi decat cei care lucreaza legal. "Ar trebui sa se implice mai mult autoritatile locale. In atributiile ministerului de resort intra controlarea pensiunilor clasificate; daca inspectorii se duc peste ceilalti, pot fi acuzati de violarea proprietatii private. Autoritatile locale ii cunosc insa si pot gasi o modalitate de a-i controla. In Grecia, de exemplu, legislatia este mult mai dura cu cei care fac turism ilegal. Daca sunt prinsi, fac puscarie pentru evaziune fiscala", afirma Stoian.
Pensiunile neomologate s-au inmultit, evident, si din cauza turistilor care accepta sa se cazeze in astfel de locuri. "Sunt turisti cu copii, care risca foarte mult atunci cand se cazeaza intr-un loc neautorizat. Pana la urma, turistii vor intelege ca siguranta si sanatatea lor sunt puse in pericol si vor ocoli aceste pensiuni. Anul acesta intentionam sa marcam pensiunile afiliate la ANTREC, pentru a nu mai fi nici o confuzie si turistul sa stie clar la ce sa se astepte".

O chestiune de estetica
Dupa parerea lui Stoian, pensiunile neomologate sunt daunatoare si pentru estetica locului, dat fiind ca multe n-au nici macar preocuparea sa-si scrie ingrijit firma la poarta sau pe panourile publicitare care impanzesc de obicei orice localitate unde exista mai multe pensiuni agroturistice. Exista insa si destule pensiuni autorizate care sunt total indiferente nu numai fata de estetica inscriptiilor, ci si de estetica arhitecturii, a decoratiunilor interioare sau pur si simplu de locul unde sunt construite, cantitatea de kitsch adusa in peisajul rural de unele din ele fiind deseori greu de suportat. Probabil chiar ca estetica este singurul capitol unde pensiunile neautorizate nu ies automat defavorizate de comparatia cu cele autorizate.
Problema se pune insa uneori foarte simplu si aproape fara legatura cu gustul estetic: proprietarul considera ca valoarea vilei sale creste direct proportional cu cantitatea de decoratiuni, chiar nepotrivite intre ele, astfel incat tariful perceput clientului nu mai e determinat de gradul de confort, masurabil in dotarile vilei, ci de investitiile facute de proprietar pentru aglomerarea de statui, tablouri, fantani arteziene, lampi, scari de marmura si, de ce nu, stergare populare.
Ce avantaje ar avea insa un "neomologat" sa se inscrie in ANTREC? Dupa cum spune Marilena Stoian, pentru o pensiune, a fi membru ANTREC inseamna posibilitati de promovare (prin intermediul site-ului si al catalogului anual editat de ANTREC), participarea la seminarii si cursuri de instruire si participarea la schimburi de experienta intre asociatie si organizatii similare din tara si strainatate. Pana acum, asociatia a obtinut finantari de la Uniunea Europeana prin intermediul a doua programe PHARE pentru dezvoltarea turismului, in valoare totala de aproape 10 milioane de ECU. Primul program PHARE in valoare de 4,9 milioane de ECU a inceput in 1992, iar al doilea, finantat cu cinci milioane de ECU, a inceput in 1995.
Pe parcursul celor trei ani de derulare a principalului proiect al celui de-al doilea program, s-au format primele centre de informare turistica in zonele pilot Valea Izei, Vama, Valea Ariesului si Bran-Rucar, au fost finantate peste 40 de microproiecte private in domeniul turismului rural si s-au realizat primele materiale promotionale si primul catalog de prezentare a turismului rural romanesc.
ANTREC nu poate impune anumite tarife, insa "recomanda" membrilor sai proprietari de pensiuni anumite niveluri de tarife, corespunzatoare clasificarii pe categorii de confort. Pentru cazare, acestea sunt intre 6 si 8 euro/persoana pentru pensiunile cu una si doua margarete, intre 9 si 18 euro/persoana pentru pensiunile cu doua si trei  margarete si intre 20 si 30 de euro/persoana pentru pensiunile cu patru margarete (tariful include si micul dejun). Pentru pensiune completa, tarifele sunt intre 12 si 18 euro pe zi /persoana.
"Este o economie de piata si fiecare isi stabileste singur pretul. Acestea nu trebuie sa fie insa nici prea mici, dar nici prea mari. De exemplu, in cazul in care in aceeasi zona sunt doua pensiuni cu doua margarete, ii sfatuim pe proprietari sa aiba aceleasi preturi sau macar acestea sa fie apropiate", sustine Stoian.

Si un Halloween tipic taranesc
Dupa Revolutie, primele gospodarii care au inceput sa practice turismul rural organizat au fost cele din zona Moeciu-Bran-Rucar. Cei mai multi au pornit cu inchirierea propriilor case, iar mai apoi, cand si-au dat seama de potential, banii pusi deoparte au fost investiti in modernizarea camerelor, construirea de bai separate si de camere noi.
Dintre cei care au intrat in aceasta afacere, 90 la suta sunt localnici care au inceput aceasta activitate inchiriind propriile lor case. "De obicei nu se porneste de la zero. Se amenajeaza una sau doua camere, se mai face o baie separata. De obicei se investesc intre 500 si 3.000 de euro. Pe langa asta insa, trebuie investit si in partea de servicii - in partea care nu se vede cu ochiul liber - instruire, asigurare si promovare. De obicei se investeste in gresie, faianta, mobila si restul se lasa deoparte".
La ora actuala, zonele vizitate cel mai des de straini sunt Maramures si Bucovina, iar romanii viziteaza cel mai des localitatile din culoarul Rucar-Bran si cele din zona Sibiului. ANTREC intentioneaza sa promoveze pe viitor mai mult zonele Valcea, Gorj si Mehedinti, dar si alte itinerarii mai putin frecventate acum.
Programele sociale dezvoltate impreuna cu Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) au avut pana acum succes. Conform statisticilor furnizate de asociatie, in perioada sarbatorilor de iarna, gradul de ocupare a pensiunilor agroturistice din reteaua ANTREC a fost de 90 la suta, iar cele mai solicitate destinatii au fost Brasov, Sibiu, Suceava si Prahova. "Fata de anul trecut, in perioada Craciunului, numarul de turisti a crescut cu 15 la suta datorita programelor initiate de MTCT, dar si promovarii turismului rural pe care asociatia a facut-o la diverse targuri", sustine Marilena Stoian.
La Bran, 95 la suta dintre pensiuni au fost ocupate in perioada sarbatorilor de iarna, in timp ce in judetul Cluj, de Craciun pensiunile au fost ocupate in proportie de 10 la suta, iar de Revelion de 100 la suta. In 2004, asociatia spera ca numarul de turisti straini sa aiba o crestere de 20 la suta, iar cel al turistilor straini de 10 la suta.
Exista si situatii cand intentia de a exploata atractiile turistice traditionale ale unui loc in folosul agroturismului are rezultate destul de neobisnuite: este cazul initiativei celor de la ANTREC Brasov de a organiza, anul trecut, un Halloween rural la Bran, beneficiind de atractia pe care castelul Bran si mitul lui Dracula o exercita asupra vizitatorilor locului, mai ales a celor straini. Din nefericire, programul respectiv n-a mai avut loc, din cauza viscolului care a facut zona greu accesibila; judecand insa dupa ochii invariabil mari si incantati ai strainilor care trec pe acolo, o degustare de bulz la stana nu li s-ar parea deloc incompatibila cu un spectacol la castel oferit de actori costumati in Dracula si in cavaleri medievali.

Lunar raman cam cinci milioane de lei
Cornel Benga practica agroturismul din 1998 si a investit in aceasta afacere 25.000a€“ 35.000 de dolari. Pensiunea Benga din zona Bran, de doua margarete, are o capacitate de 15 persoane (o camera cu un pat si sapte camere cu doua paturi). "Turisti avem, deoarece colaboram cu diverse agentii de turism, avem si o pagina de Internet care este eficienta. Din partea ANTREC nu avem prea mare ajutor: publicitate pentru ca ne includ in catalogul anual pe care il editeaza si cam atat".
Cornel Benga este pensionar si se ocupa de pensiune impreuna cu sotia sa. Amandoi sunt nemultumiti de concurenta neloiala facuta de pensiunile neomologate. "Fiecare se descurca cum poate, nu noi ar trebui sa dam in ei, ci autoritatile locale si Administratia Financiara. Ei nu platesc taxe, impozite si nici nu sunt controlati. La noi vine in control Sanepidul si daca gasesc nereguli ne inchid, dar pe ei nu-i intreaba nimeni cat este ceasul".
In opinia sa, la ora actuala turismul rural este in usoara scadere, pe de o parte din cauza lipsei de bani a romanilor si pe de alta parte din cauza cresterii ofertei. De obicei, cele mai bune perioade ale anului sunt intre 15 iulie si 15 septembrie, intre 24 decembrie si 4 ianuarie si in weekend-uri. "In zona Bran pot veni la sfarsit de saptamana si 100 de turisti, dar si o mie. Cred ca sunt peste 100 de pensiuni, dintre care in jur de 50 la suta sunt omologate. Nu este o afacere din care sa te imbogatesti. Strainii mai vin, dar nu prea multi, de obicei, prin cunostinte. Cred ca mai putin de 10 la suta din total sunt straini".
Costel Benga sustine ca lunar, dupa plata cheltuielilor administrative, ii raman in medie cinci milioane de lei. "Nu este o suma prea mare, dar este suficient pentru mine si sotia mea. Ca sa faci turism rural ai nevoie de teren, de spatiu, iar investitia trebuie sa fie continua".
Fiecare cu clientii lui
Vlad Vetra este bucurestean si inainte de a face turism rural lucra in constructii si amenajari de case si apartamente. De trei ani si-a deschis o pensiune cu sase camere in zona Moeciu-Bran, in care a investit toti banii pe care ii economisise pana atunci. Pretul unei camere este de 20 de euro si inca 10 euro pentru pensiune completa. "Concret nu am nici un avantaj pentru ca sunt membru ANTREC, dar sunt persoane care suna pentru ca ne-au vazut fie pe site-ul asociatiei, fie in catalogul anual editat de ei; le mai cerem cate un sfat, ne mai fac legatura cu Ministerul Turismului. In general, este mai bine sa-i ai prieteni decat dusmani pe cei de la ANTREC", spune razand Vlad Vetra.
Vetra spune ca in zona Bran-Moeciu sunt cateva sute de pensiuni, iar dintre acestea doar in jur de 20 la suta sunt omologate. Despre "neomologati", proprietarul Vilei Vetra afirma ca nu se simte deloc amenintat, pentru ca segmentul de turisti pe care ii vizeaza acestia este total diferit de cel pe care il vizeaza el. "Cei care vin la mine sunt fie bucuresteni, fie constanteni care muncesc pe rupte o saptamana intreaga si apoi vin sa se recreeze, sa-si reincarce bateriile. Au venituri peste medie si cauta anumite conditii. Nu sunt deloc dispusi sa-si riste confortul pentru 200.000 de lei mai putin".
In opinia sa, cei care ar trebui sa-i elimine pe neautorizati sunt Administratia Financiara si Ministerul Turismului. "Daca nu, vor fi eliminati in timp de clienti. Daca s-au fript o data, a doua oara sunt foarte atenti. Sunt turisti care vin la mine si sunt foarte uimiti ca avem caldura si apa calda. Piata va creste, iar cei care construiesc acum trebuie sa ridice nivelul de confort. Turistul vrea sa aiba camera lui, baia lui, conditii cat mai bune".
Perioada cea mai buna pentru agroturism in aceasta zona este vara si de sarbatori. "Strainii vin vara, dar nu prea multi. Majoritatea stau in Poiana Brasov si vin cu autocarul sa viziteze zona. Mai sunt cativa rataciti cu rucsacul in spate, iar cei mai multi sunt strainii care lucreaza in Romania si care obisnuiesc deja sa-si faca concediile in zona".

Prima intrebare e aceeasi: cat costa?
Ciprian Benga a inceput sa practice agroturismul inchiriind camerele din propria sa casa. Apoi, prin 1996-1997, student fiind, a inceput constructia primei vile in care a investit in jur de 20.000 de dolari. "Prima vila, care are 12 camere, am construit-o cu ajutorul colegilor de facultate, cu bani mai putini, iar acum are valoare sentimentala". Vila a doua a construit-o in 2000, iar pe cea de-a treia a cumparat-o in 2002 de la cineva care construise langa proprietatea sa. "Am luat credite de la Banc Post, de la BCR si am cumparat mai multe terenuri. Aici era o adevarata nebunie, se cumparau foarte multe terenuri si se construia, iar foarte multi bani veneau de afara".
Incet-incet, afacerea s-a dezvoltat. Pe langa vile, a construit si o stana, un teren de paintball, un miniparc natural (cu cerbi, iepurasi, veverite), teren de tenis, de baschet, de volei, cai pentru calarie. "La ora actuala am 30 de angajati, iar principala noastra problema sunt creditele care se acorda pe perioade foarte mici. Suntem obligati sa rambursam banii din prima luna, iar cum noi ii folosim pentru constructii, deci nu scoatem nimic din ei imediat, este foarte greu".
Clientii sai sunt familii cu copii care castiga peste 300 de euro pe luna si isi permit sa vina, in afara de concedii, si doua-trei weekend-uri pe an. Preturile sunt de 600.000 de lei pe camera in vila 1 si de 700.000 de lei in vila 2 si 3, in pret fiind inclus si accesul la terenurile de tenis si baschet. "Turismul la negru este a doua problema cu care ne confruntam. Cred ca in zona Bran-Moeciu sunt aproape 500 de pensiuni, dintre care doar 100 sunt omologate. Este foarte greu sa concuram cu ei la pret, pentru ca prima intrebare pe care mi-o pune cineva atunci cand suna este: cat costa? Noi nu putem lasa din pret, pentru ca avem taxe si impozite de platit si credite de rambursat. Garda Financiara ar trebui sa faca totusi ceva, ca sa fie un mediu concurential similar pentru toata lumea".
Aproximativ 90 la suta din clientii sai sunt bucuresteni, iar restul vin din Constanta, Craiova si Ploiesti. Strainii nu sunt prea multi, in general cei care lucreaza in Romania si uneori cate doi-trei motociclisti rataciti.
Cele trei vile au in total 23 de camere si Ciprian Benga sustine ca fiecare camera ar trebui sa aduca pe luna un beneficiu net de 1-1,5 milioane de lei. "Sunt bani suficienti pe care ii cheltuiesc cu familia sau ii reinvestim".
Ciprian Benga afirma ca anul acesta este primul an cand oferta a depasit cererea. "Va fi prima vara cand nu va mai fi toata lumea multumita. Concurenta este foarte mare. Nu putem nici sa crestem preturile, pentru ca atunci cand omul intreaba de pret sa nu inchida telefonul. In discutie apoi, cand afla ca au acces si la teren de tenis, de baschet, ca pot calari, atunci il castigam sigur. Totul este sa nu inchida telefonul cand ii spui pretul".
diana.sava@zf.ro