Prespalati sau clasici, cu buzunare sau cu tinte, sub marca proprie sau jeans originali, piata interna se specializeaza pe productia de imbracaminte ?denim". Dupa ce ani de zile companiile locale au investit in tehnologii avansate pentru productia de textile specializate, producatorii se orienteaza treptat spre promovarea marcilor proprii, mai ales datorita nevoii de adaptare la schimbarile de pe piata lohnului in confectii.
In Romania, in general, si in Transilvania, in special, exista o mare concentratie de firme care realizeaza confectii in sistem lohn. Comenzile pentru jeans nu mai reprezinta o problema, iar pantalonii de sport pentru toate varstele si pentru toate categoriile sociale au inceput sa fie conceputi dupa ?model autohton".
Buzunare, fermoare si taieturi specifice
?Noi realizam confectii de dama pentru firma italiana Mariela Rossati din 1998. De la ei primim in fiecare an si cateva comenzi pentru jeans. Numarul lor difera de la an la an, iar noi de adaptam cerintelor firmei", spune Mariana Sabau, proprietara firmei Unisab. Ea subliniaza diferentele dintre procesul de realizare a vestimentatiei clasice si cel dedicat articolelor de jeans. ?Materialele de jeans sunt mult mai complexe, mai groase si mai greu de lucrat decat cele din croitoria clasica. In plus, majoritatea modelelor noi au buzunare, fermoare si taieturi specifice", afirma Mariana Sabau.
In prezent, productia articolelor de jeans reprezinta doar 10% din activitatea de lohn desfasurata de firma Unisab, cu toate ca proprietara afacerii spune ca poate asigura o productie mult mai mare. Au existat insa si situatii in care firma oradeana a renuntat la contracte de productie de jeans din cauza lipsei utilajelor speciale. ?Am avut o comanda din partea unei firme, pe care nu am putut sa o onorez, pentru ca mi-a lipsit o masina de productie. Am incercat sa o inchiriez, fara rezultat insa, si la vremea aceea nu aveam 2.000 de euro ca sa o cumpar", isi aminteste Mariana Sabau. Capacitatile de productie pentru jeans le depasesc pe cele pentru pantaloni clasici, insa frecventa este mult mai redusa.
De la A(lfa) la Z(ara)
In 2003, productia de pantaloni sport in sistem lohn a fost singura activitate a firmei Cadiz din judetul Bihor. Infiintata in 2001, soceitatea a realizat jeans-i pentru Replay sau Zara, dar anul trecut intreaga productie, de 7.000 de bucati lunar, a fost destinata firmei belgiene Alfa. ?Sunt cateva modele clasice pe care le repetam regulat alaturi de care mai avem doua, trei modele mai speciale, cu sase buzunare, capace, cu scaiuri", spune Radu Halasz. Materialele se schimba in fiecare sezon, iar firma bihoreana realizeaza prelucrarea integrala a acestora. ?Pentru spalatorie colaboram cu o firma din Timisoara care imprima culoarea dorita sau realizeaza ?operatiuni" de invechire care sunt la moda in prezent", mai spune directorul Cadiz.
De la piele la jeans
Compania Dona Credo s-a infiintat in 1994 la Turda, in judetul Cluj. Cu zece angajati, trei masini de cusut proprii si trei inchiriate, a inceput productia de confectii. ?Pana in 1998, in sectia noua am confectionat o multitudine de modele si sortimente de imbracaminte, de la haine sport pentru femei, barbati si copii, pana la costume din stofa si bluze de dama. Calitatea produselor noastre se imbunatatea luna de luna. Am ajuns in timp relativ scurt la 120 de persoane angajate, dar existau inca nemultumiri legate de productivitate si de randament", isi aminteste Dorina Matei.
La Turda, 20.000 de bucati lunar
Firma Dona Credo a inceput sa produca jeans in 1998. "Se simtea o tendinta de schimbare in abordarea pantalonului sport, iar pentru productia de jeans aveam nevoie de efectuarea unui nou import de utilaje speciale. Datorita acestora am reusit permanent sa crestem valoarea productiei noastre, atat din punct de vedere al calitatii cat si cantitativ, ajungand in prezent la o productie lunara de 20.000-22.000 bucati", a spus Dorina Matei, unic asociat al firmei.
De atunci, firma executa pantaloni in stilul clasic ?five pockets", fuste si jachete tip bluejeans. Firma realizeaza intregul proces de executie al pantalonului, de la etapa de croit, pana la etapele de finisat, calcat, etichetat, ambalat, precum si expedierea in magazinele din strainatate. Din 1998, Dona Credo a colaborat cu firme de prestigiu din domeniu: Calvin Klein, Armani, Guess, Casucci, Cotton Belt, Rifle, Levi's, Hugo Boss, Fiorucci, Boosley, Out Rage, Ploumannach, Mail, Benetton, Versace sau Dolce Gabana.
78% din cifra de afaceri, din productia de jeans
Pentru a suplini fluctuatia personalului, firma a initiat organizarea de cursuri de calificare la locul de munca, reusind sa formeze un colectiv nou, alcatuit din personal tanar si cu ?atitudine corecta fata de munca si firma". Firma achizitioneaza si un spatiu de productie de 1000 de metri patrati, insa produsele din piele incep sa se vanda tot mai greu pe piata interna. Sistrarea productiei de piele pentru piata interna a coincis cu specializarea pe vestimentatie sport.
La inceput, firma din Turda confectiona articole de imbracaminte din materiale textile, dar in prezent sI-a divesrificat atat productia, cat sI tipurile de servicii prin realizarea intr-un spatiu de 1.400 de metri patrati marketing de promovare a marfurilor si serviciilor. "Ne axam pe productia de jeansi, dar in functie de solicitarile partenerilor, executam si imbracaminte care se incadreaza in gama sport", spune Dorina Matei. Aproximativ 78% din cifra de afaceri a firmei provine din productia de jeans. Specializarea in stiintele exacte nu a fost un handicap pentru proprietara firmei din Turda. Dimpotriva, a ajutat-o sa organizeze mai bine munca si sa aleaga instrumentele bancare cele mai adecvate. ?Am incercat sa nu ramanem incorsetati in mentalitati invechite si am adaptat din mers afacerea la cerintele pietei", spune Dorina Matei.
De la masina de cusut la automatele moderne
La inceputul acestui an, firma Dona Credo a achizitionat o linie completa de finisaj pentru productia de pantaloni si o serie de noi automate de coasere, aparate electronice, care maresc productivitatea fazelor respective cu aproximativ 400%. Investitia in aceste tehnologii a fost considerabila, daca tinem cont de faptul ca un automat de montat gaici costa 35.000 de euro. "Am trecut de faza masinilor de cusut, pentru ca aceste automate executa simultan doua pana la opt faze elementare, realizand un subansamblu finit. Investitiile in acest domeniu sunt extrem de importante, mai ales daca se doreste automatizarea procesului de productie", explica Dorina Matei.
Evolutia spre marcile proprii
Sumele pe care Dona Credo le aloca in fiecare an pentru retehnologizare nu au in vedere doar productia in sistem lohn, pentru ca firma isi propune sa valorifice pe piata interna propria marca, pe care spera sa o impuna pe piata. "Produsele pe care le realizam in prezent sunt destinate exclusiv exportului, dar cele pe care le vom realiza sub marca proprie vor fi distribuite in tara, dar vom incerca sa le impunem sI pe pietele occidentale", spuns Dorina Matei.
Ea spune ca inregistrarea unei marci in Romania dureaza aproape un an, astfel incat cele mai optimiste estimari vizeaza inceperea productiei sub nume propriu la mijlocul lui 2005. ?In paralel cu productia in lohn, vom dezvolta si productie proprie, directa. Vom angaja specialisti in design vestimentar, pentru crearea de colectii, pentru a putea aborda piata si prin participarea la targuri de confectii. Experienta acumulata in acesti ani, impreuna cu un marketing competitiv, sunt atuurile de care dispunem", considera Dorina Matei.
In conditiile scaderii ponderii lohn-ului, productia sub nume propriu este singura alternativa de viitor luata in calcul si de directorul societatii Cadiz. In paralel cu productia pentru piata externa, el a deschis in 2003 o firma unde este unic actionar si unde va realiza doar colectii proprii. ?Vom aborda piata romaneasca prin pantaloni de jeans si printr-o linie de confectii pentru doamne. Articolele realizate sub brand-ul Confmark sunt singurul viitor al firmei, pentru ca preturile cresc, costurile cresc iar manopera ramane aceeasi la productia in lohn", explica Radu Halasz, director Cadiz.
Denimul, prezent inca din secolul al XVII-lea cand a fost tesut, continua sa fie cautat si folosit si in prezent. Pantalonii jeans "s-au nascut" in Bavaria in urma cu aproximativ 150 de ani. Erau denumiti Levi jeans, dupa compania care i-a produs inca din 1829, apoi s-au vandut si realizat si in America, la San Francisco, sub denumirea de Levi Strauss.
Douazeci de ani mai tarziu, Levi Strauss patenteaza tesatura denim si confectionarea pantalonilor. Doi factori au deschis productia la San Francisco, unul legat de cererile consumatorilor si ale producatorilor de furnituri si accesorii, iar celalalt legat de bretele de sustinere care au fost inlaturate din procesele de productie. In ultimii ani, jeans-ii devin parte integranta din colectiile creatorilor de moda si constituie un element important in garderoba oamenilor de orice varsta, o imbracaminte de familie, purtata in orice ocazii, de catre oameni obisnuiti si pana la celebritati artistice sau politice. transilvania@zf.ro
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE