Dupa doua esecuri de a privatiza Banca Comerciala Romana cu un investitor strategic - nu atat pentru ca se dorea de autoritati, cat mai degraba pentru a se bifa ceva pe lista de cerinte impuse de Fondul Monetar International - strategia de vanzare a bancii a fost schimbata pe ultima suta de metri.
Desi este ultima mare banca de vanzare din Europa Ceentrala si de Est, de BCR nu s-au aratat prea multi interesati. Poate si pentru ca dimensiunile, nerestructurarea dar si momentul ales pentru demararea privatizarii (mediul international nefavorabil), s-au intors pana la urma tot impotriva BCR.
Fiind totusi o conditie in acordul cu FMI, autoritatile au decis la inceputul anului sa inceapa procesul de privatizare prin cresterea cotei destinate BERD si IFC de la 10% la 25%.
Chiar daca vine ca un colac de salvare si anuntata cu mare tam-tam, parafarea tranzactiei de la sfarsitul saptamanii trecute ii lasa destul de reci pe bancheri, acestia considerand ca nici pe departe nu se poate vorbi de vreo finalizare a privatizarii BCR - asa cum autoritatile deja o fac - fiind mai degraba vorba doar de un pas in aceasta directie.
Cum strategia de privatizare prevede o etapa viitore in care un pachet de 8% din actiunile BCR urmeaza sa fie vandut prin negociere directa salariatilor si pensionarilor si cum alte 25% din actiuni din BCR sunt detinute de Societatile de Investitii Financiare, multi s-au grabit deja, foate usor, sa afirme ca se poate vorbi de incheierea privatizarii BCR.
Cu un profit net de 164 de milioane de dolari la sfarsitul anului trecut, BCR detinea 44% din totalul castigurilor nete consemnate la nivelul sistemului bancar din Romania. Conducerea bancii estima recent ca profitul net pentru 2003 va atinge cel putin 160 de milioane de dolari.
In primul semestru banca a raportat un profit net de 75 milioane de dolari, in scadere fata de perioada similara din 2002, dar valoarea totala a activelor a urcat la 158.435 miliarde lei, echivalentul a circa 4,8 miliarde dolari.
Capitalul social al bancii se ridica la 7.924 de miliarde de lei (aproximativ 226 milioane euro) si este impartit in 792.488.750 actiuni a cate 10.000 de lei fiecare.
Cum vad bancherii acordul incheiat autoritatile romane cu cele doua institutii internationale - BERD si IFC?
Numele romanesti, tot mai putine in sistemul bancar
Sistemul bancar romanesc, asa cum este el acum, arata ca dupa aproape 13 ani de "liberalizare" a fost destul de interesant si de apetisant chiar daca in cea mai mare parte doar pentru greci, turci sau italieni. Pe langa cele doua privatizari incheiate (sau aproape incheiate) - cea a BRD-Groupe Societe Generale si a Banc Post, incepand cu perioada 1999-2000 din ce in ce mai multe banci straine au incercat sa-si gaseasca un loc pe piata romaneasca.
De fapt, potrivit ultimelor studii de piata facute publice, cota detinuta de retelele de banci internationale pe piata romaneasca a crescut, intre 2001 si 2002, de la 38% la 44%, ritmul fiind mai alert decat in Europa de Sud-Est privita in ansamblu, unde cresterea a fost de 3%, la 62%.
Primele miscari au inceput sa se vada din 2000 cand am avut printre intratii noi pe piata grupul elen Piraeus Bank - care a cumparat Banca Pater, banca turca Finansbank care s-a oprit la Banca de Credit Industrial si Comercial, sau grupul italian Cardine Banca care prelua pentru 11 milioane de dolari pachetul majoritar al bancii aradene West Bank.
Apoi, anul 2001 a fost reprezentantiv pentru piata bancara prin preluarea Bancii Agricole de catre grupul austriac Raiffeisen.
Un scenariu aproape identic cu cel de la Bancorex, tradus in creditele neperformante, lipsa restructurarii si supraincalzirea la nivelul personalului, aduce la sfarsitul lui 2000 pentru Banca Agricola un plan riguros de restructurare in vederea demararii unui asa zis proces de privatizare. Au fost necesari peste un miliard de dolari pentru salvarea bancii, care se expuse mult prea mult mai ales in sectorul agricol. In 2001, salvarea Bancii Agricole a venit insa de la grupul austriac Raiffeisen Bank care impreuna cu Fondul Romano-American de Investitii (FRAI) au platit pentru pachetul majoritar de actiuni 15 milioane de dolari si au facut o majorare a capitalului social de 37 milioane de dolari. De atunci investitiile austriecilor au depasit mai multe zeci de milioane de euro.
Tot in 2001 , timid si dupa negocieri lungi, italienii de la UniCredito preiau Demirbank Romania, banca pe care incerca acum s-o aduca in top.
Sistemul bancar romanesc a mai parut interesant de-a lungul timpului si pentru mai multe grupuri de persone fizice si companii din Rusia (banca Unirea), Italia(Banca Daewoo) sau America (Romanian International Bank si Libra Bank).
Cele mai noi tranzactii se fac acum la nivelul actionaritului Bancii Romanesti - unde Banca Nationala a Greciei parafeaza in aceste zile preluarea pachetului majoritar de la Fondul Romano-American de Investitii- dar si la Banca Tiriac unde actionarul majoritar asteapta un cumparator.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
